Sarbatoare de suflet

In fiecare an, la 15 ianuarie, romanii de pretutindeni
il sarbatoresc cu adanca veneratie pe "Poetul
Nepereche�, sfantul preacurat al ghiersului
romanesc, Mihai Eminescu, nascut la Botosani, in
15 ghenarie 1850. "El s-a nascut ca sa nu moara
niciodata�, caci, prin nepieritoarea sa opera, a dat
o uimitoare stralucire spiritualitatii romanesti,
deschizandu-i portile universalitatii.

Monumentala sa opera isi are radacinile in "humusul
romanesc�, reprezentat de folclorul romanesc,
scrierile marilor cronicari si literatura pasoptista. La
sinteza spiritualitatii romanesti, poetul a adaugat si o
sinteza a filosofiei si artei universale de pana la el.
Maiastra sa arta poetica a constituit un model
pentru poetii romani care l-au succedat.

Putem afirma cu certitudine ca Tudor Arghezi,
Octavian Goga, George Bacovia, Lucian Blaga,
Alexandru Philippide, Nichita Stanescu s.a., si-au
aprins faclia talentului poetic din vapaia nestinsa a
Luceafarului eminescian si, pentru multa vreme,
Eminescu a fost si va fi geniul tutelar al poeziei
romanesti, dupa cum a prevazut Titu Maiorescu in
studiul sau "Eminescu si poeziile lui�.

Indiscutabil, Eminescu a avut un exceptional talent
poetic innascut, dar si o mare capacitate de sinteza
a culturii nationale si universale.

La gimnaziul german din Cernauti, elevul Eminescu
a intalnit un mare patriot, profesorul Aron Pumnul,
care i-a luminat cararile tineretii, trimitandu-l la scolile
Micii Rome pentru a lua lumina de la "luceferii
Blajului�, si pentru a dialoga cu tribunii neamului de
la 1848 despre destinul si mantuirea romanilor, urgisiti
si supusi deznationalizarii fortate in Dacia stramosilor
lor de catre viclene si hraparete imparatii straine.
Lectura intensa si studiile la universitatile din Viena
si Berlin, in 1869-1874, i-au deschis tanarului poet mari
si noi orizonturi culturale si artistice.

Anul 1870 a fost pentru Eminescu anul eruptiei sale
poetice si al intalnirii cu celebra-i muza, Veronica
Micle. Stabilit pentru cativa ani la Iasi, Eminescu s-a
bucurat de prietenia lui Ion Creanga si indrumarea
literara a junimii si a lui Titu Maiorescu. Se pare ca
anii petrecuti la Iasi au fost fericiti si productivi.
Insetat de iubire, Eminescu a divizat "farmecul
sfant� si dureros al iubirii, situandu-l intr-o natura
mirifica si de basm, ca-n Calin (file de poveste) si-n
idile din care nu lipsesc natura infloritoare, poetul
si iubita.

In aceste poezii, iubirea este "principiul armonizator
al cosmosului si fiintei�, dupa opinia lui G. Calinescu,
neintrecutul biograf si exeget al marelui nostru poet.
Iubirea pierduta si neimplinita e sugerata de o
natura pustiita, saraca si cenusie, devastata de
anotimpurile reci, ca-n elegiile oratorice: "Pe langa
plopii fara soti�, "De ce nu-mi vii?�, "Despartire�,
"Din valurile vremii�, "Departe sunt de tine� s.a.
Eminescu n-a descris pictural natura ca V. Alecsandri,
in pastelurile lui, ci a evocat prin simbolurile ei eterne,
in antiteza cu omul, fiinta trecatoare, fatalitate care
explica durerea si pesimismul poetului. Drama geniului
neinteles e tema catorva poeme: "Luceafarul�, "Oda�
(in metru antic), cele cinci "Scrisori�, "Glossa�, "Floare
albastra� s.a.

Eminescu a evocat in cateva creatii poetice eroi
nationali: Decebal, Mircea cel Batran, Vlad Tepes s.a.,
infratiti, in viata si moarte, "cu mosia stramoseasca,
cu codrii seculari si batranii Carpati, privegheati de
vulturi si de ostile falnicilor brazi si stejari�.
Si sutele de articole publicistice dovedesc
patriotismul profund al poetului, spiritul lui critic
fata de demagogi, patriotarzi, jefuitori si tradatori
de neam si tara.

T. Arghezi afirma ca "Eminescu este el numai in
romaneste� si ca "fiind foarte roman, Eminescu e
universal�. Eminescu e organic legat de specificul
romanesc, incat, tradusa in alta limba, poezia lui pierde
"cam 60% din parfumul ei�, fapt explicabil, dupa opinia
lui Goethe, ca "partea cea mai buna a unei literaturi e
cea intraductibila�.

Traduceri "mai izbutite� din poezia lui Eminescu au
realizat Mario Ruffini, Ramiro Ortiz, Fr�nyo Zolt�n, Rafael
Alberti, Maria Teresa Leon, rusul Kajevnikov s.a.
Eminescu a fost si va mai fi mult timp "Steaua Polara
a culturii romane�, iar poezia lui va dainui cat "dulcea
limba romaneasca�.

Lasă un comentariu