In memoriam

Distribuie pe:

A murit marele regizor DINU COCEA

Presa tace pentru ca nu stie cine a fost

Pe 26 decembrie, a incetat din viata, intr-un spital din Paris, in urma
unei insuficiente cardiace, marele regizor roman Dinu Cocea. Avea 84 de
ani (s-a nascut pe 22 septembrie 1929, in comuna Peris, din judetul Ilfov).
Ne-am obisnuit ca atunci cand moare o personalitate din lumea
teatrului sau a filmului, mass-media sa reactioneze zgomotos, in functie
de nivelul notorietatii fiecarui decedat. Daca luam acest zgomot
mediatic ca norma a vietii publice, lui Dinu Cocea i se face o mare
nedreptate, pentru ca rangul sau in cinematografie este foarte inalt.
Pe de alta parte e mai bine (daca se poate spune asa) ca presa tace,
pentru ca familia poate sa se ocupe in liniste de randuielile impuse
de tristul eveniment. Explicatia acestei taceri este lipsa de cultura
cinematografica a tinerei bresle a jurnalistilor, dar si discretia vietii
regizorului. Este insa corect si moral sa se stie, macar intr-o frantura
de evocare, cine si cat de mare regizor a fost Dinu Cocea. In orice caz,
consider ca este de datoria mea sa fac aceasta subliniere, macar
pentru faptul ca am avut privilegiul de a-l fi cunoscut.

Chiar si intr-o evaluare pur
statistica, Dinu Cocea a avut cea
mai mare performanta de succes
la public, devansandu-l chiar si pe
Sergiu Nicolaescu. Astfel, creatia
sa cinematografica a avut cea
mai mare medie de spectatori pe
film rulat (3.985.000), urmat de
Sergiu Nicolaescu (3.978.054 de
spectatori pe film rulat) si Mircea
Dragan (3.762.694). Cu doar 13
filme, a cumulat 51.809.422 spectatori
de sala, adica de doua ori si
jumatate populatia Romaniei. A
regizat toate filmele cu haiduci.
Si cel cu Ion Besoiu in rolul principal
("Haiducii�), si cele cu
Emanoil Petrut ("Rapirea fecioarelor�,
"Razbunarea haiducilor�)
si cele cu Florin Piersic ("Haiducii
lui Saptecai�, "Saptamana
nebunilor�, "Zestrea Domnitei
Ralu�). El a facut, practic, din
Florin Piersic sex-simbolul cinematografiei
romanesti. A mai
regizat "Parasutistii�, "Instanta
amana pronuntarea� si "Ecaterina
Teodoroiu�. Ultimele filme au fost,
in 1980, "Iancu Jianu zapciul� si
"Iancu Jianu haiducul�, cu Adrian
Pintea in rolul principal. A fost un
moment predestinat pentru ca
atunci, in acele filme, avea sa se
consacre imaginea ecvestra a
actorului Adrian Pintea.

CALVARUL

Gloria de regizor i-a fost intrerupta
insa, in plina ascensiune, in
1980, cand, in urma unui scenariu
care a fost considerat subversiv
("Pe apa sambetei�) i s-a interzis
sa mai faca filme. In disperare de
cauza, regizorul a facut cerere de
plecare in Franta, dar Ceausescu
n-a acceptat, desi insusi Francois
Mitterand, presedintele Frantei la
vremea aceea, a intervenit pentru
el. Dinu Cocea era sechestrat
astfel in propria tara, fara posibilitatea
de a mai regiza. In 1986,
Mitterand i-a acordat insa cetatenia
franceza, in timp ce regizorul
se afla inca in Romania. Ceausescu
nu s-a mai putut opune. Dinu
Cocea s-a stabilit in Franta, mai
intai la Franconville, apoi la Paris,
intr-un frumos apartament oferit
de Primaria Capitalei franceze.
Aici l-a cunoscut pe fostul primar
din Sapanta, justitiarul Toader
Stetca, intr-o imprejurare pe care
am relatat-o cu alta ocazie... Cu
putin timp inainte de a parasi
Romania, a fost vizitat de Adrian
Pintea, care i-a spus urmatoarele
cuvinte: "Am auzit ca pleci definitiv.
Eu te felicit pentru sansa asta. As
pleca si eu, dar nu ma lasa inima�.
Asadar, Dinu Cocea s-a mutat in
Franta in 1986, dupa sase ani de
interdictie profesionala. Locuinta sa
din Bucuresti, aflata pe Caderea
Bastiliei nr. 19, a fost ocupata de
miliardarul (fost colonel de securitate)
Constantin Anghelache, ceea
ce avea sa prefigureze adevaratul
calvar al marelui regizor. Acest
calvar avea sa inceapa in 1990, cand
a avut proasta inspiratie de a reveni
in Romania. Nu s-a putut abtine
pentru ca il legau insa prea multe
de tara natala: un frate, o sora,
verisoara sa Dina Cocea (marea
actrita decedata nu demult, la 96 de
ani), filmele care l-au facut celebru,
amintirile... In 1996 cere in instanta
retrocedarea locuintei, dar, in timpul
procesului, Primaria vinde apartamentul
celui care-l ocupase intre
timp: Constantin Anghelache (desi
regizorul notificase si Primaria, si
ICRAL-ul ca apartamentul se afla in
litigiu). Intre timp, pentru ca i se
incalcau sistematic drepturile, iar
procesul se tergiversa nejustificat,
Dinu Cocea actioneaza statul roman
la CEDO. In sfarsit, dupa 10 ani de
judecata la toate instantele posibile,
Dinu Cocea si-a recuperat locuinta
prin hotarare definitiva si irevocabila,
"proprietarul� Constantin
Anghelache fiind nevoit sa paraseasca
apartamentul prin executare
judecatoreasca. Fericit, Dinu Cocea
a oprit procesul de la CEDO, a
returnat Primariei Parisului apartamentul
in care statuse pana atunci
si a venit cu sotia la Bucuresti, in
vechea lor locuinta. Bucuria avea sa le
fie insa de scurta durata, caci Constantin
Anghelache nu renuntase.

VICTORIA

Nemaiputand ataca sentinta,
miliardarul a atacat executarea
judecatoreasca, printr-o grosolana
fortare a legii: a apelat la clauza
"saracului� din Legea 241/2001, mai
exact de prevederile articolului 6:
"proprietarul recunoscut de justitie
(adica Dinu Cocea n.r.) va incheia
cu persoanele care au cumparat
locuinta in baza Legii 112/1995 si
care o ocupa efectiv (adica Anghelache
n.r.), la cererea acestora, un contract
de inchiriere pentru o perioada
de 5 ani�. Numai ca, la pct. b) al
articolulului 13 din aceeasi lege, mai
scria ceva: "Prelungirea contractelor
de inchiriere nu se aplica in cazul
contractelor ai caror titulari sunt
proprietari ai unei locuinte corespunzatoare
ori au instrainat o locuinta
corespunzatoare, dupa data de
1 ianuarie 1990, in aceeasi localitate�.
Judecatorii de la Curtea
de Apel Bucuresti n-au vazut insa
acest articol care il viza cu varf si
indesat pe Anghelache (acesta
"instrainase�, in 1992, doua imobile
personale, cedandu-le... propriei
firme, Impresan SRL). Iar juristii
Primariei Capitalei (unde lucra
Adelaida, sotia lui Anghelache, in
calitate de director la Directia
Generala de Statistica) au sustinut
punctul de vedere al bietului
miliardar ramas pe drumuri. Tribunalul
Bucuresti, prin decizia din
20 februarie 2007, l-a obligat pe
Dinu Cocea "sa predea contestatarilor
posesia apartamentului�.
Din fericire, nu acesta a fost
finalul. Dinu Cocea a reusit sa-si
recupereze casa, dupa o lupta
costisitoare si epuizanta. Vocatia
de luptator a regizorului a fost mai
puternica decat puterea financiara
a lui Anghelache, decat jocurile de
culise si coruptia din Justitie.
M. MANEGA

P.S. Nu mai tin minte cu precizie
cand l-am cunoscut. Era pe la
inceputul anilor 2000, cand mi-a
relatat problemele sale cu
locuinta pe care nu reusea sa
si-o recupereze. L-am ajutat cum
m-am priceput, ca ziarist, si imi
place sa cred ca interventiile
mele in presa i-au fost intrucatva
de folos. Dar nu stiu... Am ramas
insa prieteni...
Cred ca ma aflu in posesia
ultimelor inregistrari filmate cu el.
E vorba de un reportaj despre
Toader Stetca, fostul primar din
Sapanta, care urma sa se monteze
prin 2010. Din pacate, ba chiar din
nenorocire, l-am tot amanat, asa
cum am amanat foarte multe
lucruri importante din viata mea,
pentru fel de fel de urgente de
doi lei. Si uite ca acum Dinu
Cocea a murit, fara sa fi apucat
sa-l vada. Andr� Malraux spunea
ca cel mai ingrozitor lucru in moarte e
faptul ca face iremediabil tot ceea
ce a precedat-o�
A murit un mare regizor roman.
Dumnezeu sa-l aiba in paza Sa!

MIRON MANEGA

(www.certitudinea.ro,
31.12.2013)

Nota redactiei: Singurul compartiment
media care a omagiat
personalitatea regretatului regizor
a fost Radio Romania
Bucuresti FM, in emisiunea "Linia
de noapte� a Mariei Gheorghiu,
interlocutor Miron Manega.

Lasă un comentariu