Anul care a inceput va pune comunitatea euroatlantica in fata
unor provocari aparte, unele cunoscute, altele imprevizibile.
Daca anul trecut principala prioritate pentru Alianta NordAtlantica a fost consolidarea capacitatii fortelor de securitate
afgane, pentru ca acestea sa poata prelua controlul integral al
teritoriului lor national, acum NATO are in vedere doua ipoteze de
actiune, in teatrul de operatiuni militare din Afganistan.
Prima este posibila retragere totala, a fortei expeditionare aliate,
dislocata in aceasta tara, daca, dupa alegerile prezidentiale,
noul sef de stat afgan nu semneaza acordul menit a
stipula clar conditiile in care un numar redus de
militari aliati vor mai ramane pe teritoriul acestei tari,
cu misiuni de sprijinire punctuala - la cererea
guvernului de la Kabul, a Fortelor Armate Afgane -,
dar si de instruire si consiliere a subunitatilor cu
misiuni specifice descurajarii actiunilor insurgentilor
islamici.
A doua este conformarea fata de posibila semnare
a acordului dintre autoritatile afgane si emisarii NATO,
ceea ce implica o retragere graduala a trupelor aliate
si o cantonare a efectivelor destinate misiunilor de
sprijin, planificate pentru anul 2015 si anii care vor
urma, in baze fixe, reduse la 6-8 posibile locatii.
Dupa Afganistan, Siria ramane in atentia Cartierului
General al NATO, deoarece ulterior dislocarii
rachetelor de tip "Patriot�, in Turcia, si acceptului
guvernului de la Damasc, de a renunta la arme
chimice, situatia in aceasta tara este marcata de un
razboi civil de uzura, cu peste o suta de mii de victime
si alte sute de mii de sirieni refugiati in tarile vecine,
unii ajungand si in Europa, precum in Bulgaria.
Nu in ultimul rand, trimiterea de nave militare, pentru
diminuarea numarului de actiuni ale piratilor din largul
coastelor maritime africane va ramane pe agenda aliatilor.
Marele secret este, cel putin in acest moment, rezultatul
Sumitului NATO ce va avea loc in luna septembrie,
in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.
Aici nefiind vorba de agenda reuniunii liderilor
statelor membre ale celei mai puternice aliante
politico-militare din lume, ci de nominalizarea
succesorului actualului secretar general al NATO, al
12-lea in ordinea cronologica, Anders Fogh Rasmussen.
Cine va fi al 13-lea? Conform unor semnale
neoficiale, lui Rasmussen, fost premier al Danemarcei,
i-ar putea urma un ex-sef de stat din zona rasariteana
a Aliantei Nord-Atlantice, fiind foarte posibil ca acesta sa
fie din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia sau chiar Romania.
Iar conform cutumei instituite, primul care isi va da
acceptul pentru personalitatea ce urmeaza a fi
agreata de toti aliatii, va fi presedintele Statelor Unite
ale Americii, care, daca va sprijini un candidat din
tarile mentionate, va confirma interesul public al
superputerii militare a lumii pentru relevanta si
consolidarea flancului rasaritean al NATO, unde
rolurile decisive le au Fortele Armate Poloneze si
Fortele Armate Romane, care includ mii de militari
experimentati in principalele teatre de operatiuni de
lupta, din ultimele doua decenii, precum cel exiugoslav,
irakian si afgan.
Summitul NATO, care se va desfasura in Tara Galilor,
in zilele de 4 si 5 septembrie 2014 va evalua si
contributia statelor partenere, unul dintre acestea
fiind si Republica Moldova, a carei armata beneficiaza
si de parteneriatul cu Fortele Armate Americane,
implicate in forme diferite de instruire si dotare a
militarilor de limba romana, dintre Prut si Nistru.
De altfel, conform deciziei legislativului de la
Chisinau, Armata Nationala a Republicii Moldova va
trimite 41 de militari in Kosovo, la operatiunea
internationala asigurata de Forta Multinationala de
Mentinere a Pacii/KFOR.
Aceasta implicare de ordin militar este un succes
al fortelor pro-europene, care formeaza guvernul de
la Chisinau, in mod aparte al perseverentei ministrului
apararii Vitalie Marinuta, cel care l-a insotit pe
presedintele Nicolae Timofti, la Arcul de Triumf, din
Bucuresti, pe 1 Decembrie, pentru a asista la Parada
Militara de Ziua Nationala a Romaniei.
Ce isi propune NATO pentru viitor? Sa ramana o
alianta robusta. Una gata sa raspunda provocarilor
previzibile, dar si celor neasteptate. Sunt afirmatii ale
secretarului general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen,
facute in cadrul reuniunii din decembrie 2013, a
ministrilor aliati de externe, derulata la Bruxelles.
Pentru aceasta, Forta de Raspuns a NATO este
antrenata sa fie in masura sa actioneze la un spectru
larg de misiuni, oriunde in lume.
Conform declaratiei generalului Sir Richard Shirreff,
adjunctul Comandantului Suprem al Fortelor Aliate
din Europa/SACEUR, treptat, fortele expeditionare
aliate vor trece de la stadiul de instrument al unei
Aliante angajate in pacificarea unei zone de pe
mapamond, la acela de gata de lupta, in orice situatie.
Iar o asemenea situatie se contureaza in Asia, unde
China si Coreea de Nord � prin actele lor unilaterale,
de ordin militar - pun pe picior de razboi aliatii Statelor
Unite, din acest areal geopolitic.
Pe o asemenea realitate se bazeaza ipoteza
extinderii NATO si pe continentul asiatic, mai devreme
de anii 2020-2025, cum initial se prefigura. Vom trai si
vom vedea.
_____________________
Autorul este absolvent al Centrului European pentru
Studii de Securitate "George C. Marshall�, din
Germania, colonel in rezerva, ex-director al Trustului
de Presa al Armatei Romaniei (2000-2008), analist
militar la website-ul "Adevarul�.
