UNIVERS CULTURAL

130 de ani de la publicarea editiei princeps a volumului
"Poesii� de Mihai Eminescu! (I)

Daca suntem de acord cu cele spuse de Petru
Cretia cum ca "intre antum 1866-1883 si antum
1883-1889 este toata diferenta dintre o vointa deplina
si una grav alterata de uriasa combustie care o
consumase�, trebuie sa fim de acord si cu initiativa
l u i Titu Maiorescu de a strange poeziile lui
Eminescu intr-un volum, volum din decembrie 1883,
aparut de facto in ianuarie 1884 (avand 307 pagini
numerotate si inca 10 pagini nenumerotate).
Intitulat "Poesii�, acesta a aparut "pe hartie buna,
impodobite pagina cu pagina cu vignete�, la editura
Socec-Teclu, din Bucuresti, si continea 61 de poezii,
plus trei variante ale poeziei "Mai am un singur dor�,
avand parte de o prefata justificativa, realizata de
lectorul, aranjorul si initiatorul cartii, Titu
Maiorescu. "Trebuie sa devie mai usor accesibile
pentru iubitorii de literatura noastra toate scrierile
poetice, chiar si cele incepatoare, ale unui autor, care
a fost inzestrat cu darul de a intrupa adinca sa simtire
si cele mai inalte gindiri intr-o frumusete de forme,
subt al carei farmec limba romina pare a primi o noua
viata�, spunea criticul Titu Maiorescu, in conditiile
in care "publicarea se face in lipsa poetului din tara.
El a fost totdeauna prea personal si prea nepasator
de soarta lucrarilor sale, pentru a fi putut fi induplecat
sa se ingrijeasca insusi de o asemenea culegere, cu
toata straduinta amicilor sai literari�. Cand a aparut
cartea, poetul se afla "instrainat de lume si de
sine� la Ober-D�bling, langa Viena, la stabilimentul
de sanatate, unde Eminescu il vizitase, in 1870, de
anul nou, pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza.
(De aceea si justificarea criticului in ultimele randuri
ale prefatei, randuri ce au menirea sa-l acopere pe
Eminescu, evitand sa redea realul motiv al neimplicarii
poetului in realizarea cartii!)

Titu Maiorescu face un efort si, mizand probabil si
pe un efect psihoterapeutic, ii duce personal volumul
lui Eminescu."Eminescu il privi o clipa, pe masa, apoi
il dadu de-o parte fara nici un cuvant�. Sunt momente
relatate, ulterior, diferit de Titu Maiorescu, Eminescu,
si prietenul lui Eminescu, Chibici-Revneanul. Eminescu
se lupta cu sine in a accepta gestul facut de Titu
Maiorescu, si de a-l respinge. "El e amarnic suparat pe
Titus fiindca i-a publicat poeziile�, ii scrie Mite Kremnitz
(probabil informata de Chibici - Revneanu) Emiliei
Humpel. Pe de alta parte, la plecarea din spital,
Eminescu daruieste volumul si incearca sa scrie cateva
randuri, ca si autograf, d-rului Obersteiner, dar si
amicului C.Popasu. Boala, sau poate faptul ca acest
volum nu era asa cum si-l dorea poetul (sau poate
amandoua) sunt nemultumirile lui Eminescu legate de
carte. Se stie ca Eminescu era un perfectionist, care
mereu schimba si cizela. Sa fi simtit ca poeziile (sau o
parte din ele) mai suportau modificari? Sa-l fi suparat
alegerea lor, adica "poesiile lui Eminescu publicate in
"Convorbiri Literare� de vre-o doisprezece ani incoace,
precum si cele aflate pina acum numai in manuscript
pe la unele persoane particulare�, dupa cum
comenta Maiorescu in prefata? Sa-l fi suparat faptul
ca Maiorescu nu a publicat nimic din poeziile ce ii
aparuse intre ianuarie 1866 si aprilie 1870? Sa-l fi suparat
ordinea lor, aleasa deliberat de Maiorescu, cu
poezia "Singuratate�, ca epilog, si "Criticilor mei�, ca
si prolog, acesta din urma, imediat dupa penultima
poezie "Luceafarul�, dar si poezia "Se bate miezul
noptii�, la mijloc (poezia pusa in pozitia 31), ca pentru
un echilibru al cartii? Sa-l fi suparat unele interventii
(mici, de altfel, dar totusi interventii) in texte, ale
criticului? Sau poate pur si simplu sa nu fi dorit sa
publice un volum, desi acest lucru este desmintit de o
scrisoare din februarie 1882 a Veronicai Micle,
catre Eminescu: "Sunt bucuroasa ca vrei sa editezi
frumoasele tale versuri�, ceea ce inseamna ca
Eminescu ii scrise, anterior, privind aceasta intentie.
Se pare ca Eminescu avea si un titlu, "Lumina de
luna�, "versuri lirice�, ceea ce seamana izbitor
c u "Lumina lina�, cantecul bisericesc ce ar fi dorit
sa-l asculte la malul marii unde ar fi dorit sa fie ingropat!
RAZVAN DUCAN

Revista revistelor
VATRA VECHE 12/2013

Ajunsa la nr. 60, in cei cinci ani de aparitie,
revista Vatra veche (redactor-sef Nicolae Baciut),
si la ultimul numar 12, din 2013, este la fel de
ofertanta, cu un sumar divers, substantial:
Antologie "Vatra veche�, Nicolae Labis, "Sunt
spiritul adancurilor�, Vatra veche dialog cu Larry
Watts, de Nicolae Balint, Vatra veche dialog cu
Mircea Popa, de Marin Iancu, Vatra veche dialog
cu Amelia Pavel, de Eugenia Voda, Nichita
Stanescu � 30. Mesaj din boema romana cu Adam
Puslojic si Nicolae Baciut, de Daniel Mihu, O raza
lucind! Nichita Stanescu, de Livia Ciuperca, Eseu. Viata filozofica, viata
poetica, de George Popa, Panait Istrati / Maxim Gorki, de Ion N. Oprea,
Despre suprematia eseismului la Al. Ivasiuc, de Mircea Popa, Poeme de
Dumitru Ichim, Ioan Vasiu, Daniel Dragan, George L. Nimigeanu, Adrian
Munteanu, Sorina Bloj, Razvan Ducan, Magdalena Dorina Suciu, Nicolae
Nicoara, Daniel Mihu, Doina Pologea, Adrian Botez, Andrei Fischof, Vlad
Zbarciog, Vasile Popovici, Dorina Brandusa Landen, La o editie (Pavel
Dan), de A.I. Brumaru, Identitatea feminina in memoriile Luciei Apolzan,
de Marian Suciu, Iubirile scriitorilor. Ioan Slavici � Eleonora Tanasescu,
de Mihai Stirbu, Literatura romana de dragoste, de Grigorie M. Croitoru,
Amurgul iubirii, de Aurel Codoban, A scrie corect � a vorbi corect, de
Gheorghe Moldoveanu, Oi si fiare, de Daniel Dragan, Scriitorul integral
(Mihail Diaconescu), de Monica Dusan, Cronica literara. Radu Carneci �
Purtatorul de cuvant, de Boris Marian, In geminarea numarului nuntii
(Nicolae Baciut), de Ion Pachia-Tatomirescu, In linistea poemelor fara
sfarsit (L�rinczi Francisc-Mihai), de Monica Grosu, Sincroniile latinitatii...
(Eugen Dorcescu), de Iulian Chivu, Tetradele tipologice ale lui Mircea M.
Pop, de Ion Popescu-Bradiceni, Kerosen si ingeri la Ioan Barb, de
Constantin Stancu, Muchia malului (Menut Maximinian), de Luminita Cornea,
O punte de spirit (Bianca Marcovici), de Mihai Batog-Bujenita, Fiul
ploii � un roman trait (Valeriu Iordan-Popescu), de Victor Bibicioiu, Viata
pe baza de abonament (Ioan Matei), de Alex Stefanescu, Blues pentru
mana stanga (Ioan Matei), de Horia Garbea, Tentatia amanarii (Doina
Popa), de Tudor Cicu, Ultima suta? (Cornel Galben), de Rodica Lazarescu,
Cronica de la Razvad (George Toma Veseliu), de Marian Barbu, Maia (Ioan
C. Gociu), de Ion Popescu-Bradiceni, Iudit Bretan sau "uraganul� memoriei
(Nicolae Bretan), de Ion Cristofor, Filtre. Bumerangul gandurilor (George
Anca), de Adina Dumitrescu, Italianul Luca Cipolla, de Melania Cuc, Dincolo
de daruri (Ileana Lucia Floran), de Ionut Caragea, Oameni pe care i-am
cunoscut: Ion Lucian, de Veronica Pavel Lerner, Documentele continuitatii.
Interviu cu Michel Evdokimov, de Tudor Petcu, Pana la moartea lor, parintii
raman parinti, de Nicolae Gheorghe Sincan, Cu limba romana in suflet:
Teodor Ardelean, de Luminita Cornea, Samoila Marza, fotograful Marii
Uniri de la 1 Decembrie 1918, de Razvan Ducan, Cultura si rasa in
Transilvania, Campia Tisei si Panonia, de Octavian Capatana, Exercitii de
admiratie pentru Dumitru Dan Lucinescu, de Mihai Floarea, Atlas. Cezareea,
de Paul-Louis Lampert, Starea prozei. Invingatorul, de Titus Suciu, Poeme
de Emilia Popescu Rusu, Biblioteca Babel. Silvia Aymerich i Lemos,
traducere de Ion Cristofor, Biblioteca Babel. Jose Guillermo Vargas,
traducere de Flavia Cosma, Jurnal de calatorie. Vietnam, de Alexander
Bibac, Tineri scriitori. Marian Horvat, de Iulian Damacus, Vasile Voda, de
Marian Horvat, Oradea � capitala teatrala, de Zeno Fodor, Literatura si
film. Taina lui Fred si legea fluviului, de Alexandru Jurcan, Curier, Scriitori
din diaspora: Stefan Baciu, Spiritul Craciunului, de Ananie Gagniuc,
Catrene de Vasile Larco, Mozaic de sfarsit de an: Vasile Larco, Vasile
Fluturel, Doina Chereches, Opera de arta � lectie de elevatie morala si
spirituala (Constantin Grigoruta), de Nicolae Bucur, Pictura imaginativa
(Cristian Tanaselea), de A.I. Brumaru, Perspectiva inversa (Cristian
Tanaselea), de Ilinca Bernea, Starea prozei. Culegatorul de hribi, de
Decebal Alexandru Seul. (N.B.)

SCRISORI DESCHISE

Stimate Domnule Baciut,

Decembrie si-a insirat tiptil zilele una dupa alta si iata-ne
deja in preajma Sarbatorilor.
Craciunul isi face un loc in gandurile noastre,
impodobindu-le cu visuri de colindatori, de clinchet de
zurgalai si de arome de cozonac si sarmale.
Doar ca la Paris pe colindatori ii vedem doar in imaginatie
cand ascultam un CD, cozonacul miroase adesea a supermarket,
zurgalaii au sunet artificial de televizor, iar
sarmalele... oare de cand n-am mai mancat?... Ia sa ma apuc
sa fac niste sarmale! Doar ca mica mea initiativa personala
nu e suficienta sa recreeze atmosfera de basm a Craciunului
romanesc. Sarbatorile de aici se remarca mai ales prin
goana frenetica a tuturor pentru cautarea cadourilor prin
magazine. Scopul e deturnat; Craciunul se transforma intr-o
afacere pentru comercianti.
Tare departe sunt timpurile cand mama scotea cozonacul
cald din cuptor si la fereastra apareau colindatorii!
Dar sa lasam nostalgiile si sa ne dorim Sarbatori vesele si
un An Nou 2014 care sa aduca tuturor impliniri de toate
felurile si multe vesti bune din tara.
Deci va trimit si dvs. un �La multi ani din Paris� cu urari
de sanatate si succese in toate domeniile, vedeti fotografia
alaturata. Fotografie pe care am facut-o noi, romanii din
Paris, la 1 decembrie, in fata la Trocadero, cu ocazia unei
manifestatii pentru Rosia Montana. (Eu sunt cea care tin in
brate un "A� � mai bine zis un "a� din Romania.)
In toamna asta, romanii din Paris au facut in fiecare
duminica o manifestatie contra proiectului minier Rosia
Montana si suntem fericiti ca incepe sa se intrevada o
speranta in aceasta privinta.
Manifestatia de la 1 decembrie a fost deosebit de
reusita (peste 300 de persoane si unii erau chiar in costume
populare). Pana si soarele era de partea noastra,
s-a jucat hora, s-a cantat, sarbatorindu-se in acelasi timp
si adeziunea Moldovei la Uniunea Europeana (sau
deocamdata speranta de adeziune). In fine, romanii s-au
aratat a fi uniti de data-asta.
Iar asociatia "Casa romana� de aici a fost deosebit de activa
in ultima luna. Pe 30 noiembrie, in fata unui public de cel putin
60 de persoane, prof. Sorin Alexandrescu a tinut o conferinta
despre pictura romaneasca, urmata de dezbateri asupra
echivocului ca metoda de reprezentare in pictura ("Peinture
roumaine et histoire: la figuration d�une �quivoque�).
Pe 3 decembrie, am participat la un colocviu organizat in
colaborare intre la "Maison de l�Europe� din Paris, Fundatia
"Memorialul de la Sighet� si asociatia �Casa Romana� cu
privire la situatia actuala a Europei de Est ("O� en est l�Etat
de droit dans l�ex-Europe de l�Est?�).
Zilele trecute am facut impreuna si o vizita la expozitia
�Scenes Roumaines� organizata la �Espace culturel Louis
Vuitton� - expozitia unui grup de artisti plastici din Romania.
Si iata ca deunazi a fost si reuniunea de sfarsit de an
a asociatiei �Casa Romana�, urmata de un mic cocktail.
Cu acest prilej, domnul Alexandru Herlea, presedintele
asociatiei, precum si domnii Bujor Nedelcovici si Ilie
Mihalcea au adus un omagiu marelui intelectual Nicolae
Florescu, directorul revistei "Jurnalul literar� care a murit
de curand.
Iar talentata Mirana Tutuianu (violonista in orchestra
Parisului) ne-a incantat cu balada lui Ciprian Porumbescu.
Un moment in care ne-am simtit pe deplin romani si am mai
schimbat si cate o vorba in romaneste, caci altfel conferintele
sunt in limba franceza.
Deunazi am gasit in "Gazeta Basarabiei� o poezie care
m-a facut sa plang, o poezie a lui Valentin Dulce, moldovean
care traieste acum la New York. Am citit-o in fata adunarii si
cei prezenti au fost si ei emotionati. V-o trimit in fisierul
alaturat, caci cred ca ar merita sa o publicati in revista dvs.
E o poezie care ilustreaza bine sentimentele diasporei
romane. Relativa noastra �bogatie� materiala distileaza
amarul instrainarii si a dezradacinarii. Doar ca vestile din
Romania sunt adesea de asa natura ca ne vindeca rapid de
nostalgiile patriotice.
Inca o data va urez Sarbatori fericite si un an care sa va
aduca numai satisfactii in toate domeniile.
Iar revista "Vatra veche� sa traiasca, sa infloreasca ca
un mar, ca un par, ca un fir de trandafir, tare ca piatra, iute ca
sageata, tare ca fierul, iute ca otelul...

Cu multa stima,
SIMINA LAZAR

Lasă un comentariu