Institutul pentru Politici Publice (IPP)
critica maniera netransparenta practicata
de Guvern, menita sa alimenteze suspiciuni,
privind favorizarea unor interese de grup
concomitent cu ascunderea unor informatii
de interes public, rezultate din procedurile
de achizitii derulate de regiile autonome si
societatile comerciale cu capital majoritar
de stat.
A 9-a runda de modificari asupra legislatiei
privind achizitiile publice din acest an
a fost recent adoptata de Parlament
continand prevederi care afecteaza serios
credibilitatea procedurilor de achizitii
publice: regiile autonome si companiile
nationale sunt exceptate de la obligativitatea
folosirii prevederilor Ordonantei
privind achizitiile, acestea nemaifiind
asimilate Autoritatilor Contractante si
urmand sa-si elaboreze proceduri interne
proprii de contractare a serviciilor/lucrarilor.
Fata de textul adoptat si in contextul
criticilor lansate de analisti si jurnalisti,
Presedintele ANRMAP ofera public cateva
explicatii care, in loc sa lamureasca
publicul cum ca in Romania exista doua
categorii de regii/companii nationale diferentiate,
in functie de mai multe criterii inclusiv
de natura sursei veniturilor, sporesc confuzia
si alimenteaza suspiciunile legate de incercarea
Guvernului de a ascunde modul in care
se cheltuie banii la nivelul acestor structuri,
in general netransparente cu modul in care
isi cheltuie fondurile. Cerem Presedintelui
ANRMAP sa ofere public lista efectiva a
regiilor, care se vor supune si a celor care nu
se vor supune prevederilor comune efectuarii
de achizitii publice, urmand sa isi elaboreze
norme interne pentru ca opinia publica sa
inteleaga exact care este miza.
Peste 4 miliarde de Euro anual au achizitionat
electronic in fiecare din ultimii 3 ani
regiile si companiile nationale din Romania,
de unde si interesul public incontestabil de
care Guvernul trebuia sa tina cont in decizia
de a excepta regiile/companiile cu capital de
stat de la regulile stricte prevazute in Ordonanta
de Urgenta nr. 34 privind achizitiile.
Prin exceptarea unora dintre regiile si
companiile de stat sa publice electronic
achizitii, respectiv prin cresterea pragului
pana la care se poate face achizitie directa,
calitatea informatiilor din SEAP si relevanta
lor la nivel national vor scadea considerabil,
Statul cedand treptat din parghiile de
supraveghere a corectitudinii in achizitii,
respectiv a eficientei in cheltuirea banilor
publici. Studiile IPP din 2011 si 2012 (disponibile
pe site la www.ipp.ro) indica o piata a
achizitiilor publice cu o valoare totala anuala
in crestere, ajungand in 2012 peste 17 miliarde
de Euro. Accesul la toate informatiile derivate
din derularea achizitiilor publice ramane dificil
(pentru acces la Contractul, semnat in urma
unei achizitii publice, sunt necesare procese
in instanta initiate de societatea civila), mai
ales la nivelul regiilor si in special la nivelul
celor care, colectand o parte/in totalitate
venituri din tarife aplicabile populatiei,
considera ca nu au nicio datorie de a explica
public ce fac cu banii gestionati.
Marirea in sine a pragului unei achizitii
directe de la 15.000 la 30.000 Euro nu constituie
neaparat o sursa de coruptie, decat in masura
in care statul nu este capabil sa isi puna la
punct un mecanism eficient de control asupra
celor tentati sa ocoleasca legea prin
lotizarea unui contract cu scopul folosirii
unei proceduri simplificate de achizitii. In
2012 achizitiile directe au atins o valoare
de aprox. 2 miliarde de Euro. Si in acest
moment Autoritatile Contractante au
obligatia sa notifice in SEAP orice contract
de achizitie, indiferent de suma si deci de
procedura de achizitie aleasa, dar acest
lucruseintampladupaincheierea Contractului.
Problemele de fond ale nefunctionarii
sistemului, cauzele cheltuirii ineficiente a
fondurilor pentru produse si servicii de slaba
calitate nu sunt in continuare abordate, iar
credibilitatea procedurilor de achizitii se
pierde de la un an la altul, de unde si
tentatia abuzarii acestora de catre grupuri
de interese, interne si externe, care
speculeaza slabiciunea Guvernului. Acelasi
Guvern initiaza incontinuu modificari ale
legislatiei, pana cand cei carora li se aplica
nu vor mai putea urmari coerent care sunt
obligatiile mentionate, acest lucru afectand
indirect credibilitatea sistemului de achizitii.
VIOLETA ALEXANDRU,
director IPP
