"Romania este pe locul sapte in UE la taxarea
muncii. Practic, pentru fiecare leu platit salariatilor,
angajatorii scot din buzunar 1,83 lei. Sau, altfel spus,
cam 45% din fondul de salarii al unei firme ajunge
direct la stat�, subliniaza Stefan Amariei, in revista
Capital. Insa si angajatii platesc, la randul lor, din
leafa primita, tot la stat, 10,5% CAS (pentru pensie)
5,5% CASS (la sanatate), 0,5% contributie la somaj,
care adunate reprezinta 16,5%, dupa care se mai
retine impozitul de 16% pe suma ramasa de plata. In
total, din salariul angajatului statul ia 32,5%.
Angajatorul si salariatul mai platesc la fisc sau la
administratia locala TVA si accize pe produsele
cumparate, numeroase impozite
si taxe pe proprietate, pe stalpi si
cosul de fum etc., la care se
adauga facturile tot mai mari, de
la o luna la alta, pentru servicii,
dintre care recordul il detin cele
pentru gaz metan, energie
electrica si termica, apa (si
pluviala), canal, salubritate si
altele. Astfel ca, in final, multe
firme nu-si pot acoperi cheltuielile
facute, ca urmare intra in
insolventa si faliment, iar salariatilor
nu le mai raman bani
pentru alimente, copii, medicamente,
imbracaminte si incaltaminte,
sa nu mai amintim de
concediu sau de alte distractii
recreative.
Referindu-se la aceste probleme
deosebit de grave pentru
traiul romanilor, presedintele
Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru,
a pus verdictul pe nivelul birurilor
platite de populatie: "Povara
fiscala in Romania este infernal
de mare si, din pacate, ne putem
compara cu tari precum
Guatemala sau Zimbabwe�. El a mai
aratat ca peste 500.000 de persoane
sunt platite ca PFA, tocmai de a evita
impozitele prea mari pe munca, dar
li se mai adauga alte sute de mii de
angajati la negru sau care primesc
o parte din salariu la negru.�
Angajatorii, la randul lor, sunt
revoltati de fiscalitatea impovaratoare:
"Avem de-a face cu o
distributie inegala � o zona prea
mica de contribuabili duce in carca
o zona prea mare de asistati�,
sustine Dan Sucu, patronul
Mobexpert. El mai afirma ca oamenii
de afaceri simt din greu povara
taxelor tot mai mari, cauzate de felul
in care se construieste bugetul:
"Intai ar trebui privite posibilitatile
tarii si dimensionate cheltuielile in
functie de acestea. La noi se face
invers, se stabilesc intai nevoile si
apoi se incearca sa se obtina bani
pentru a le acoperi.� Cu alte cuvinte,
exact asa a procedat Ministerul
Finantelor cand a intocmit bugetul
pe 2014. A adunat sumele solicitate
de ministere, sume care la unele din
ele s-au mai ajustat, pe ici pe acolo,
iar in final, cand s-a facut totalul,
s-a vazut ca nu ajung banii. Atunci
s-a inventat impunerea unei noi
accize de 7 eurocenti/litrul de
carburanti, la care se mai adauga
TVA, incat suma se majoreaza la 12
eurocenti/litru de benzina si motorina,
pe care, din martie, il vom plati
la pompa cu aproape 7 lei.
Deci, e clar ca Guvernul ce ne da
cu o mana, ne ia cu doua! "Aproape
jumatate din toate taxele pe munca
platite in Europa � este vorba de
contributiile sociale platite de
angajator peste salariul brut �
raman in mare parte invizibile pentru
angajati�. Decizia de a reduce CAS
cu 5% de la 1 iulie 2014, se va aplica
in functie de modul in care fiscul si
Guvernul va reusi sa creasca veniturile
la buget, pentru ca "orice
relaxare a taxarii muncii trebuie
insotita de largirea bazei de impozitare
si masuri fiscale de compensare�.
La fel s-a intamplat si in cazul
altor masuri adoptate de Guvernul
USL. Economistul Florin Citu explica
ca "scaderea taxelor in 2005 a dus
la cresterea numarului de ore
lucrate si a scazut taxa marginala
in economie, insa 80% din cresterea venitului s-a dus in consum,
iar taxele impuse pe venit, profit
si TVA au crescut�. Ce se va
intampla, din acest punct de
vedere, in 2014 si in continuare,
nici Guvernul nu stie, pentru ca
nu are nicio strategie clara in
acest sens, nici macar pe termen
scurt.
In concluzie, acelasi economist
Florin Citu sustine: "Avand in
vedere acest cadru economic,
este normal ca piata fortei de
munca sa nu-si revina, nici consumul
si, implicit, nici economia. In
acest moment, motivatiile in
economie sunt aranjate in asa fel
incat nu stimuleaza nici munca
nici institutiile si, astfel, nici
acumularea de capital�, ci, in cel
mai nefericit caz, cresterea muncii
la negru si a evaziunii fiscale,
mai ales ca noile articole introduse
in Codul penal, ii apara de
sanctionarea prevederilor legislatiei
penale (ANI si DNA), pe
parlamentari, pe ministri si pe
marii evazionisti cu functii in
aparatul de stat.
