AGRICULTURA ECOLOGICA - IZVOR DE SANATATE SI EFICIENTA ECONOMICA!

Multor cunoscatori si necunoscatori ai cultivarii plantelor
si cresterii animalelor conceptul de agricultura ecologica
li se pare ceva complicat, greu de realizat.

In mod real, practicarea agriculturii ecologice este ceva
simplu, usor de aplicat si de realizat. Greutatea cea mai
mare este convingerea agricultorului sa aplice cu sfintenie
regulile simple ale obtinerii produselor ecologice.
Practic, agricultura ecologica este intoarcerea la natura.
O aplicare de tehnologii agricole naturale, pe care, in foarte
mare masura, le-au practicat mosii si stramosii nostri. Pentru
imbunatatirea solurilor si crearea de conditii bune pentru
cresterea plantelor, sa aplicam tehnologii care sa
amelioreze solul, sa puna la dispozitia plantelor nutrientii
necesari, sa le faca rezistente la boli si daunatori, fara
adaosuri industriale. Cand apar boli si daunatori ce
afecteaza cultura si trebuie, obligatoriu, combatuti, utilizam
produse organice, extracte de plante sau produse minerale
care nu afecteaza mediul si calitatea sanitar-alimentara a
produsului agricol.

Mai este un aspect, formal, subiectiv, care ingreuneaza
practicarea agriculturii biologice, adica cunoasterea.
1. Trebuie sa cunoastem cerintele fiecarei culturi, cum le
putem realiza printr-o tehnologie organica, fara interventii
cu produse industriale;

2. Relatiile dintre diferite plante, care sunt de ajutor
reciproc, de indiferenta sau de respingere, de repelenta;

3. Un alt aspect al cunoasterii este cel al calitatii, al
compozitiei solului pe care cultivam plantele.

4. De asemenea, trebuie sa cunoastem conditiile de clima
si mediu in care ne desfasuram activitatea.

Simplu, agronomiceste, privind principiile, regulile de baza
ale cultivarii ecologice a plantelor de camp (cereale
paioase, porumb, sfecla de zahar, floarea soarelui etc.), a
plantelor tehnice (in, canepa etc.), a cartofului si legumelor,
consider ca regula nr.1 este asolamentul, cu sola, saritoare,
obligatorie cultivata cu leguminoase perene (lucerna, trifoi,
ghizdei). Regula nr.2: in rotatia din cadrul asolamentului,
aceeasi planta sa nu revina pe aceeasi parcela mai repede
de 4 ani. Perioada in care rezerva organelor de rezistenta si
inmultire a agentilor de daunare-boli si daunatori specifici
fiecarei plante se diminueaza la minimum. De asemenea,
elementele nutritive specifice plantei isi refac rezerva, iar
eventualele toxine lasate in sol se descompun.

A 3-a regula care trebuie respectata este ca planta
cultivata in anul anterior sa paraseasca terenul cu cel putin
doua luni inainte de insamantarea sau plantarea de toamna,
in vederea pregatirii in conditii optime a patului germinativ.
Pentru culturile de primavara, terenul trebuie eliberat cu
cel putin o luna inainte de venirea ingheturilor, pentru a se
putea ara in conditii bune, pentru plantele ce nu se cultiva
direct in miriste.

O alta cerinta, a 4-a, in enumerarea noastra, este ca
fertilizarea solurilor, complectarea si suplimentarea materiei
organice din sol, a substantelor nutritive sa se faca, numai si
numai, pe cale organica, adica prin: administrare de balegar
de grajd; incorporarea in sol a tuturor produselor secundare
ale culturii (pai, coceni, tulpini, vreji etc.). Nu in ultimul rand,
trebuie sa utilizam, pentru imbogatirea solului in substanta
organica, afanarea lui, ingrasamintele verzi, specifice fiecarei
zone, grupe de culturi si asolament. Din pacate, la noi nu se
uzeaza de aceasta mare posibilitate de imbunatatire a
fertilitatii solurilor, care in alte tari este o practica curenta.
Regula 5-a. Calitatea plantei de cultura, care ne da
posibilitatea sa o introducem in agricultura ecologica, este
rezistenta la cele mai frecvente boli si daunatori specifici,
unor soiuri (de exemplu cultivarea de soiuri de grau rezistente
la rugini, fainare, septorioza sau fuzarioza; de sfecla la
cercosporioza, de cartofi la mana si gandacul din colorado;
de tomate la mana, de castraveti la patarea unghiulara; de
mar la rapan si fainare; de prun la plumpo, vita-de-vie la filoxera
etc).

In al 6-lea rand, trebuie sa cultivam intr-o anumita zona
numai plante care gasesc conditiile optime de crestere,
dezvoltare si fructificare (ex. orzoaica de primavara, pentru
bere, in zone cu primaveri umede si veri racoroase; cartofi in
zone racoroase cu soluri usoare, afin in zone cu soluri acide
si bogate in precipitatii etc., asemanatoare cu zona in care
specia si soiurile sau format si unde le gasim in flora spontana.
Regula a 7-a. In natura, ca si in relatiile politice de la noi,
sunt plante care se agreeaza intre ele, sunt plante indiferente,
in relatiile reciproce, sunt plante care se resping, se
deranjeaza una pe alta, daca sunt vecine, fenomen pe care
noi il numim alelopatie si sunt plante de culturi care, prin
substantele ce le degaja alunga daunatorii altei culturi, sunt
repelente pentru acestia. Voi enumera numai cateva din
multitudinea de moduri de convietuire a plantelor in natura.
Perechi de plante care se agreeaza reciproc, se simt bine
impreuna (trifoi cu cereale paioase; mazare, mazariche cu
ovaz, secara; morcov cu ridichi sau salata; porumb cu dovleac;
tomate cu ceapa; cartofi cu fasole; sfecla cu capsuni; fasole
cu castraveti etc.); plante care nu se agreeaza, perechi
incompatibile: cartofi cu dovleac; ceapa cu mazare sau fasole;
castraveti cu tomate; floarea soarelui cu cartofi; varza cu
capsuni etc.).

Din grupa plantelor care se ajuta reciproc sau una o ajuta
pe cealalta, din sutele, miile de perechi, amintesc morcovul
cultivat langa ceapa, prin uleiurile eterice ce le degaja,
indeparteaza musca cepii, iar ceapa respinge, este repelenta
pentru musca morcovului; tomatele resping paduchii de
frunze ai verzei; usturoiul cultivat in apropierea coacazului
il apara de acarieni, marul si alte specii pomicole de soareci
si sobolani; pentru care este repelent, apara cartofii,
tomatele de mana etc; in situatia ca presiunea agentilor de
daunare este mare, conditiile climatice deosebit de
favorabile inmultirii si atacului lor. Vom folosi regula a 8-a
pentru prevenirea infectiilor si eliminarea atacurilor numai
produsele care nu afecteaza mediul ambiant, nu lasa
reziduuri pe organele ce se consuma. Dintre acestea
amintesc: sulfatul de cupru (piatra vanata) si alti
componenti ai cuprului, sulful, permanganatul de potasiu,
faina de hazalt, apa de sticla, lecitina vegetala, zer sau
lapte tras, sapun de potasiu, spirt, uleiuri parafinice, alaunul
(sulfat dublu de aluminiu si potasiu etc.).

Cu rezultate bune se utilizeaza in combaterea bolilor si
daunatorilor extracte de plante: decoctul si maceratul de
coada calului mareste rezistenta plantelor la boli si
combate daunatorii, ca paduchii de frunze, acarienilor,
furnicilor etc.; extractul de urzica are actiune insecticida
(combate paduchii de frunza, acarienii, extractul de feriga
combate paduchele lanos, extractul din frunzele de soc
este repelent pentru soareci si sobolani; infuzia de
condurasi combate paduchele lanos-extractul din plantele
de tutun are actiune insecticida impotriva omizilor,
paduchelui lanos, afidelor, paduchilor testosi.

Numarul "plantelor sanitar� este foarte mare, ele trebuie
cunoscute, iar extractele din ele aplicate. In afara celor
sus amintite, cele mai uzuale, se pot folosi in protectia
plantelor si extractele din: pelin, ceapa, usturoi, frunza de
hrean, revent, otetar, tataneasa, papadie, macrisul calului,
musetel, mahonia, piretru etc.

Despre practicarea agriculturii ecologice se pot spune
si scrie foarte, foarte multe, insa, important este sa avem
deplina incredere in ea, atat practicantul ei, cat si
beneficiarul, consumatorul.

La noi sunt multi practicanti autorizati, peste 200, dar
sunt putin cunoscuti, iar produsele lor ajung greu la
consumator. De aceea apare necesitatea, in cazul celor
care practica agricultura ecologica, sa se organizeze intro
asociatie multiprofesionala puternica, care sa cuprinda
toate sectoarele agrozootehnice. Sa fie unica pe judet,
indiferent de etnie si sector, cum e azi, care sa aiba depozite
si magazine de desfacere proprii, pe care le asteptam cu
mare nerabdare.

Lasă un comentariu