Ajun de 1 Decembrie, undeva in inima Transilvaniei

Ca sa ajungi din Sibiu la Sebes, iar de aici, prin Lancramul
lui Lucian Blaga, in "Cetatea Unirii celei Mari� si a
incoronarii regelui Ferdinand, la Alba Iulia, trebuie sa lasi
in urma Salistea celor 11 carturari-academiceni patrioti ai
Marginimii, dupa care sa traversezi "ulita mare� a oraselului
Miercurea Sibiului. Si cum la jumatatea strazii, langa vechea
Biserica ortodoxa, se afla casuta unor buni prieteni de-ai
mei, m-am oprit din drum fie si numai pentru a le spune
"buna-ziua!�, dar si de-ai felicita cu ocazia apropiatei
Sarbatori Nationale! Asa fac, de fiecare data, in preajma
zilei de 1 Decembrie.
In trecutele popasuri eram bucuros ca ma va intampina
in pragul casei o frumoasa si simpatica bunicuta. Numai ca
de asta data tocmai ea lipsea din peisajul imaginei placute
a familiei Gastone! Adica, tocmai acel OM drag mie:
bunicuta-tanti Maria, plecata la cele vesnice relativ de
curand, dar impacata cu Bunul Dumnezeu si cu viata pe
care a trait-o vreme indelungata, bucuroasa si mandra
pentru copiii, nepotii si stranepotii ei. Avea cu doi ani mai
mult decat varsta Unirii de la 1 Decembrie! Se nascuse in
anul 1916. Cuminte, vioaie si lucida pana in ultimele clipe
ale vietii, dansa mi-a vorbit cu pasiune de trei consateniora
seni de-ai sai, deveniti Oameni de Seama si de Onoare
ai micului orasel Miercurea Sibiului. De memorandistul Ilie
Macelaru, de talentatul sculptor Corneliu Medrea si de
curajoasa exploratoare la cei doi Poli ai Pamantului, Uca
Marinescu, dar si despre nora si feciorul ei de pe curtea
casei familiei sale. Cu Monica Gastone-Sipos, secuianca din
Ojdula Covasnei, se mandrea pentru harul ei de a picta flori,
peisaje, case batrane si sate vechi, dar, mai ales, portreteexpozitionale,
foarte expresive si adevarate, ale unui lung sir
de oameni de cultura si arta romani. Asa sunt portretele
poetului Mihai Eminescu, in doua ipostaze; ca si cel al
enciclopedistului Corneliu Diaconovici, daruite spre expunere
secularei Biblioteci Astra din Sibiu ; portretul poetului-diplomat
Aron Cotrus, oferit satului sau natal Hasag; chipul carturaruluimemorandist
Ilie Macelaru, infatisandu-l in vremea maturitatii
sale; portretele preotului-protopop Ioan Droc si sculptorului
Corneliu Medrea, creatii oferite Primariei si Consiliului Local
Miercurea Sibiului; ca si doua portrete diferite ale filosofuluipoet
si dramaturg Lucian Blaga. Unul impodobeste Casa
Memoriala de la Lancram, iar celalalt Centrul Cultural, care-i
poarta numele, din orasul Sebes. Si nu mai putin mandra era
bunicuta Maria si cu feciorul ei. Cu Nicolae, sotul Monicai.
Alaturi de ei si-a petrecut multi ani din viata. Pe acest al treilea
fecior al ei il admira pentru darul lui de dascal de scoala. Dar
si pentru perseverenta si talentul lui de a scrie carti si a
redacta gazete; pentru darul nativ de a vorbi cu batranii tarani
cuminti ai satelor, ca presedinte al Despartamantului ASTRA.
In stradania de a culege din spusele si povetele lor, vechi si
felurite intamplari, precum si poezii populare, cantece si
balade, valorificandu-le prin articole, studii si punerea lor pe
note muzicale. Ba mai mult, s-a dovedit si un iscusit intemeietor
si dirijor de formatii corale. Una dintre ultimele sale "ispravi�
de acest fel fiind corul batranei si frumoasei bisericute din
dealul satului Dobarca, in cimitirul careia se odihneste unul
dintre bunii prieteni si sfatuitori ai romanilor transilvaneni:
pictorul-scriitor si jurnalist Radu Ceontea, intemeietorul la
Targu-Mures, in framantata primavara a anului 1990, a
cinstitei si mult temutei "Vetre Romanesti� si a PUNR-ului.
Satul are intinse si roditoare livezi pomicole, iar pe ulitele si
vaile sale s-a plamadit, pornind in lumea muzicii-romantate,
vestitul cantec ce-si are urmatorul vers de inceput: "Pe sub
fereastra curge un rau�, versurile si linia lui melodica
apartinand Cuntanilor, tatal-preot-compozitor si fiica sa, o
talentata si sensibila poeta, amandoi contemporani cu
moldoveanul Mihai Eminescu si cu nasaudenii Veronica
Micle, George Cosbuc si Liviu Rebreanu, traitori in Dobarca
si-n Sibiu, cu peste o suta douazeci de ani in urma. De la
Nicolae am aflat ca taranuta "Mama Nela� din Vestemul
Sibian i-ar fi recitat-cantand urmatoarele versuri-patriotice,
anticipand evenimentele Unirii Transilvaniei cu Romania,
de la 1918:
"M-am dus la mama sa plang,/ Muma-mi pune sa mananc/
Pita si cu trei masline,/ Eu mananc si mai ramane./ Cand
imi vine dor de Muma/ Ies afara, ma uit la luna./ Cand imi
vine dor de Tata/ Ies afara, oftez odata./ Cand imi vine dor
de frati/ Trec in zbor peste Carpati./ Of, Muma, draga Muma!�

A consemnat, IOAN VULCAN-AGNITEANUL
(ioan.vulcan@yahoo.ro)

Lasă un comentariu