95 de ani de la unirea Bucovinei cu Romania

Vreme de 143 de ani, intre 1775 si 1918, Tara
de Sus a Moldovei (Bucovina) s-a aflat sub
stapanirea habsburgica. In aceasta perioada
autoritatile imperiale de la Viena au promovat
o politica sistematica de deznationalizare a
populatiei romanesti, mai ales prin actiunea
de colonizare a provinciei cu unguri, germani,
slovaci, ba chiar si ceangai maghiarizati din
Ardeal, iar apoi cu rutenii fugiti in masa de pe
mosiile nobililor polonezi din Galitia si Polonia.
,,Frumoasa Bucovina, cu multimea taranilor
romani, peste care carmuirea straina a adus
ruteni din Galitia si ceangai din Ardeal, poloni
si germani, asa ca in veacul urmator romanii
erau amenintati sa-si piarda precumpanirea
numerica in aceasta regiune din nordul
Moldovei �, scria Ioan Lupas, in ,,Istoria unirii
romanilor�(1937). Acelasi proces de deznationalizare
a romanilor l-a sesizat si Mihai
Eminescu: ,,Proportiunile etnografice au ramas
in Bucovina, indeosebi pentru romani, aceleasi
care au fost la anul 1775... Astazi (1878) sunt in
Bucovina 500.000 de romani. Fara indoiala,
astazi ea ar avea o populatie mai mica, dar
aproape cu desavarsire romaneasca�(Mihai
Eminescu - ,,Bucovina si Basarabia, studiu
istorico-politic�,1941).
Incercand sa reduca, macar in parte,
urmarile catastrofale pentru viitorul neamului
romanesc din Bucovina, fruntasii romani
bucovineni, in frunte cu Eudoxiu Hurmuzaki,
s-au intrunit, in 1848, si au intocmit ,,Petitiunea
tarii�, prin care se cerea separarea de Galitia,
restabilirea autonomiei provinciei si restabilirea
caracterului sau istoric, prin crearea de scoli
de toate gradele in limba romana, dar si
introducerea limbii romane in viata publica. Cu
toate ca cererile lor au fost ignorate de
autoritati, constiinta nationala a romanilor
bucovineni nu a putut fi ingropata. Un rol
important in aceasta directie l-a avut contactul
permanent al romanilor bucovineni cu fratii lor
din Tarile Romane, actiunile comune cu
acestia, in care ideea unitatii nationale s-a
aflat mereu in inimile tuturor. Asa a fost, de
exemplu marea serbare de la Putna a tinerimii
universitare din toate provinciile romanesti, din
1871, avandu-i ca organizatori pe Mihai
Eminescu, Ioan Slavici, A.D.Xenopol,
Constantin Istrati si altii. Atunci tanarul Ciprian
Porumbescu a interpretat, la vioara, cunoscuta
melodie patriotica ,,Hora Daciei Intregi�,
care, dupa cum scria Mihai Eminescu, a
contribuit ,,intr-o larga masura, la redesteptarea poporului roman�.
In 1875, cu ocazia implinirii unui secol de la
rapirea Bucovinei, la Iasi si la Paris, au avut loc
manifestari indreptate impotriva habsburgilor.
La manifestarile de la Iasi au luat parte atunci
numerosi tineri bucovineni, reuniti in societatea
studenteasca cultural-patriotica, ,,Arboroasa�. La
Paris, Mihail Kogalniceanu a publicat brosura
intitulata ,,Rapt de la Bukovine�, un aspru
rechizitoriu asupra rapirii Bucovinei si exploatarii
crancene a populatiei romanesti.
In luna octombrie 1877, societatea ,,Arboroasa�,
in frunte cu Ciprian Porumbescu, isi exprima
adeziunea deplina fata de manifestarile de la Iasi,
prin care se comemorau 100 de ani de la
asasinarea, de catre austrieci, a domnitorului
patriot Grigore al III-lea Ghica.
Un alt moment important al istoriei luptei
romanilor bucovineni pentru emancipare sociala
si nationala a fost crearea Partidului National
Roman din Bucovina, in martie 1892, al carui
program de lupta a fost publicat, inca in mai 1891,
in ziarul ,,Gazeta Bucovinei�. Acesta a devenit, in
scurta vreme, stindardul luptei revolutionare a
romanilor bucovineni pentru eliberare si unitate
nationala.
In conditiile destramarii imperiului austro-ungar,
la sfarsitul Primului Razboi Mondial, lupta pentru
eliberare nationala a popoarelor asuprite,
incorporate cu forta in acesta, a cunoscut o noua
etapa care se va finaliza, in cele din urma, cu
crearea unor noi state nationale pe harta politica
a Europei, precum si cu desavarsirea procesului
fauririi unitatii nationale, prin unirea romanilor
basarabeni, bucovineni si transilvaneni intr-un
singur stat unitar si national.
Cu toate incercarile disperate ale monarhiei
habsburgice de a salva imperiul muribund,
procesul revolutionar, odata declansat, nu mai
putea fi oprit. In acest context, in 19 octombrie
1918, romanii emigranti din Austro-Ungaria au dat
publicitatii ,,Declaratia de la Iasi�, in care se
spunea: ,,Cerem sa fim liberi de sub jugul
monarhiei Austro-Ungare si suntem hotarati sa
luptam prin toate mijloacele si pe toate caile, ca
intreg neamul romanesc sa fie constituit intr-un
singur stat national si liber�. De mentionat ca la
intocmirea acestei declaratii o contributie
importanta a avut scriitorul si publicistul Octavian
C.Taslauanu, care era secretarul Comitetului
National al Romanilor Emigranti din Austro-Ungaria.
In aceste imprejurari, in 24 octombrie 1918, un
grup de intelectuali romani bucovineni, in frunte
cu profesorul Sextil Puscariu, de la Universitatea
din Cernauti, s-au intrunit la locuinta doctorului
Isidor Bodea, din incinta Spitalului de copii, si au
hotarat sa editeze ziarul ,,Glasul Bucovinei �, in
paginile caruia a fost publicat programul luptei
pentru emanciparea nationala, sub forma unei
declaratii intitulata ,,Ce vrem�, in care se scria,
intre altele: ,,Vrem sa ramanem romani pe
pamantul nostru stramosesc si sa ne ocarmuim
singuri, precum o cer interesele noastre
romanesti. (...) Pretindem ca impreuna cu fratii
nostri din Transilvania si Ungaria, cu care ne
gasim in aceeasi situatie, sa ne plasmuim
viitorul, care ne convine noua, in cadrul
romanismului�.
Cateva zile mai tarziu, in 27 octombrie 1918,
deputatii romani in parlamentul de la Viena,
fostii deputati din dieta Bucovinei si primarii
romani din Bucovina, dar si alti reprezentanti
de seama ai romanilor bucovineni, s-au intrunit
la Palatul National din Cernauti, intr-o adunare
nationala, politica, devenita Adunare
Constituanta, in fruntea careia a fost ales
deputatul Iancu Flondor. Luand cuvantul in fata
celor prezenti, acesta a declarat: ,,O iobagie
nationala de aproape un secol si jumatate, pe
cat de dureroasa, pe atat de rusinoasa, e pe
sfarsite. Poporul roman din Bucovina e pe cale
de a sparge si a lepada lantul care i-a ferecat
sufletul. Liberi, in puterea suveranitatii
nationale, dumneavoastra veti hotari astazi ce
veti afla de bine pentru un viitor fericit si falnic
al neamului romanesc din Bucovina�.
Dupa cuvantarea lui Iancu Flondor, cei
prezenti au cantat, plini de insufletire, imnul
,,Desteapta-te, romane!�, iar apoi Adunarea
Constituanta a adoptat, cu entuziasm, Motiunea,
in care se hotara: ,,Unirea Bucovinei integrale
cu celelalte tari romanesti, intr-un stat national
independent �. Aceasta era dorinta arzatoare
a romanilor bucovineni, ca de altfel a tuturor
romanilor din celelalte provincii istorice
romanesti, de a trai cu totii intr-o singura tara,
adica intr-o Romanie a tuturor romanilor.
Din pacate, visul lor avea sa se spulbere dupa
numai 22 de ani, cand, in 1940, in mod
samavolnic, imperialismul rosu moscovit a
ocupat partea de nord a Bucovinei. De atunci
a inceput un alt calvar pentru romanii nordbucovineni,
cel al comunismului. Acesta avea
sa-si arate fata hidoasa chiar din primele zile
de ocupatie, atunci cand la Fantana Alba trei
mii de romani si-au gasit sfarsitul, rapusi de
gloantele enkavedistilor sovietici, in incercarea
lor disperata de a fugi din calea invadatorilor,
pentru a trai alaturi de fratii lor, asa cum si-au
dorit in noiembrie 1918. Iar daca dupa 1775
pamantul romanesc al Bucovinei a fost napadit
de populatii pestrite, mai ales vest-europene,
acum, sub dominatie ruseasca, acelasi pamant
a fost napadit de populatii de orgine slava,
urmarindu-se acelasi scop: deznationalizarea
romanilor. Si-atunci, cum sa-l uitam pe Eminescu?:
,,Din Hotin si pan la Mare / Vin muscalii de-a
calare,/ De la Mare la Hotin / Mereu calea
ne-o atin...�.

Lasă un comentariu