1 Decembrie este cea mai importanta si emotionanta zi, Ziua
Nationala a Romaniei, si, totodata, se implinesc 95 de ani de la Marea
Unire, cand provinciile romanesti, Basarabia, Bucovina si Transilvania,
s-au unit cu patria mama � Romania.
Anul 1918 a fost un an de implinire a vointei de unire a poporului
roman, un an de varf al inteligentei politice, cand natiunea romana s-a
regasit si reunit intr-un cadru statal legitim si necesar: Romania Mare.
1 Decembrie este sarbatoarea noastra a tuturor, care ne aminteste in
fiecare an un lucru pe care nu trebuie sa-l uitam: inaintasii nostri au
cladit Romania prin munca si jertfa. Mesajul acestor fauritori de tara,
transmis noua peste timp si veacuri, este ca nu avem voie sa abjuram
de la conditia noastra de romani si ca, de fapt, Romania inseamna toti
cei care traiesc si simt romaneste, iar interesul national al Romaniei
sunt oamenii. Si mai ales sa spunem lumii intregi acest adevar simplu si
elementar: suntem aici, am fost dintotdeauna aici, si nu avem de gand
sa fim altceva decat ceea ce suntem, pentru ca nimeni si nimic nu
poate schimba faptul ca suntem romani.
Sa ne pastram identitatea mostenita de la fauritorii Unirii si ai
Romaniei Mari. Sa nu uitam, nici-o clipa macar, ca dragostea de tara
este una dintre cele mai puternice forte ale romanilor. Sa ne iubim tara
din suflet, pentru ca cel care tara n-are, nimic nu are!
Sa marcam aceasta zi sfanta printr-un pios omagiu fata de toti cei
datorita carora suntem astazi o natiune.
Sa ne amintim mereu de cuvintele unuia dintre corifeii Marii Uniri,
Vasile Goldis: "Unirea tuturor romanilor intr-un singur stat national este
urmarea fireasca a unirii sale sufletesti, care in cursul tuturor timpurilor
si-a pastrat constinta fiintei sale etnice distincte, unitatea limbii, a
credintei si a datinilor sale�.
Marele Iuliu Maniu accentua ca "deplina libertate si egala
impartasire in puterea de stat a cetatenilor este singura baza solida
a dezvoltarii unui stat�.
Tara trebuie sa ramana rotunda, adica "dodoloata�, asa cum o vedea
Lucian Blaga.
Plin de semnificatie este testamentul lasat de preotul-protopop Teodor
Muica, personalitate marcanta a localitatii Sangeorgiu de Padure si a
Vaii Tarnavelor in perioada interbelica, participant la Marea Adunare
Nationala de la Alba Iulia in 1918:
"Las mostenitorilor mei cu limba de moarte sa fie iubitori de neam,
lege si Biserica, pentru care m-am luptat toata viata. Sa lupte pentru
satul in care m-am nascut, cum am luptat eu, devenind �Cetatean de
onoare� al comunei mele. Sa iubeasca pe om fara deosebire de neam si
lege, sa fie grabnici spre ajutor si tarziu la manie.
Acestea-mi sunt dorintele si rog pe mostenitorii mei sa mi le respecte!�
Nu usoare sunt eforturile pentru edificarea unei Romanii pe care
sa o merite cei care vin dupa noi. Sa le lasam un pamant pregatit
pentru semintele viitoarelor rodiri, prevestind gloria si izbanzile, la
fel ca-n 1918. Un pamant romanesc pregatit pentru noile recolte ale
unei noi Invieri!
Dumnezeu sa binecuvanteze Romania!
Prof. DOINA MUICA,
Liceul Tehnologic "Sfantul Gheorghe�
Sangeorgiu de Padure
