Un simbol al desavarsirii Statului National Unitar Roman „ Coloana nesfarsita a lui Constantin Brancusi

Cine nu se cutremura auzind �Altarul Manastirii Putna�,
bucata muzicala inchinata aceluia care a fost Stefan cel
Mare, nascut din vita stramoseasca sanatoasa cu fire
adanci in istoria neamului; bine l-a prins si poetul D.
Bolintineanu in Mama lui Stefan cel Mare. Care ascultator
nu este cuprins de un sfant fior auzind Desteapta-te,
Romane! Sau mai spre izvoarele istoriei, epopeele: Ultima
noapte a lui Minai Viteazul, de D. Bolintineanu, sau volumul
Ostasii nostri, de V. Alecsandri? Ce suflet de roman nu tresare
la indrazneala de vesnica amintire de la Rovine, citind
Scrisoarea a III-a a lui Mihai Eminescu. Si mai spre
inceputuri, ascultand opera Decebal, de Gh. Dumitrescu,
sau opera Oedip, de George Enescu, ele produc adevarate
fulgere spre epocile apuse, dar vesnic vii in inimile noastre,
pentru a vedea farmecul din care s-a nascut dragostea de
glie si cultul cerului si al pamantului la poporul roman. Si
marele sculptor de la Hobita a fost framantat de istorie
pentru ca si-a iubit neamul cu traditiile si obiceiurile lui
care-l deosebesc de alte neamuri si a creat pentru stramosi
si pentru noi, pentru cei de maine si pentru intreaga lume a
artei. Constantin Brancusi a fost crescut si educat in cultul
Patriei, fiind incalzit de dragostea de glie care ardea in inima
mamei sale, �Maria diaconului�. Fiind ajutat de Biserica
stramoseasca pentru a-si desavarsi chemarea, Constantin
Brancusi a dovedit mult respect. Simtind ceea ce simtea tot
romanul adevarat, Constantin Brancusi a fost alaturi de cei
in suferinta, lasand pentru acestia insemnate monumente.
Singur artistul marturiseste: "... Coloana este simbolul unitatii
si bunatatii ... simbolul aspiratiei catre o lume fara conflicte.
Coloana este o scara spre raiul ceresc ... � . Coloana infinita
reprezinta si o incununare a creatiei brancusiene,
incununare inchinata mosilor si stramosilor sai uniti prin
lantul treptelor. Coloana, dupa criticii autorizati, este mareata
nu numai prin robustete, constructie si nici numai prin
arhitectura; ea poate sa aiba si semnificatii mitice mai
profunde decat caracterul decorativ al coloanelor de pe
�pridvoarele caselor oltenesti�. Coloana are radacini in
�stalpii pomenirii�, in �rabojul neamului� si cu atat
importanta ei national-artistica se mareste. Chiar in comuna
sa natala, Hobita-Pestisani, exista la vechea bisericuta de
lemn a cimitirului, stalpi ciopliti intr-un mod asemanator cu
acela al Coloanei fara sfarsit. Coloana infinita este o
realitate: cei treizeci de metri inaltime simbolizeaza un urcus
permanent cu greutati multe, dar cu mai multe satisfactii, asa
cum se prezinta Scara nevointelor. Pe un plan mai larg,
Coloana nesfarsita este �un semn al rascumpararii�, al
pastrarii fiintei noastre nealterate si totodata un prinos adus
celor jertfiti pentru apararea vetrei lor sacre. Asa se explica
si cadranul solar format din umbra ei. Aceasta umbra, care
apare la aparitia soarelui, indica precis ora zilei sau linistea
noptii sub clar de luna, devenita in acest caz, �zodiacul�
celor din jur. Coloana infinita � in aceasta viziune �, nu este
nici sculptura, nici arhitectura, este o idee a lumii intrupate
in metal, piatra si spatiu.
Umanismul marelui sculptor intruneste in chip tainic armonia
veacurilor si ecoul artelor si oricine se apropie de arta lui cu
adanca evlavie. Creatia lui C. Brancusi este un �cult al
impacarii meridianelor si paralelor umane�. Se cuvine sa ne
referim si la intelegerea religios-duhovniceasca a Coloanei
eroilor de la Targu Jiu. � �Coloana nesfarsita este cuvantul
sufletului catre eternitate � talcuieste alt apropiat al lui
Constantin Brancusi, Tretie Paleolog � este fulgerul Judecatii
de apoi, care va cutremura pe toti pamantenii in viata sau
decedati, este ecoul spiritual al vesniciei cu rezonanta in inima
fiecaruia... Tripticul de la Targu Jiu este via reggia deschisa
artei universale�. Aceasta cale este interpretata de multi ca o
�mitologie�, dar nu o mitologie simpla, creata, ci izvorata dintru
inceputurile fiintei stramosilor nostri traco-geto-daci, din acel
patrimoniu primordial. O alta ipostaza a autenticitatii artei
sculpturale este si amprenta credintei ortodoxe nesesizata
de multi. Din aceasta cauza a neintelegerii acestui aspect
s-a creat in jurul operei marelui artist un val de interpretare
mitologica, strain viziunii romanesti, insusi C. Brancusi inchina
arta viitorului: �Am facut si eu pasi spre nisipul eternitatii... �,
iata o marturisire sincera, care trebuie scutita de orice
comentariu, pentru ca �arta este lupta expresiei impotriva
mortii�. C. Brancusi era patruns de un cult al Patriei.
Nationalismul sau l-a marturisit in opera sa. Pe langa lacrimile
depuse la radacina Columnei lui Traian sau oftarile la nisele
de glorie ale Mausoleului de la Marasesti, artistul da expresie,
viata si nadejde urmasilor prin ridicarea Coloanei fara sfarsit.
El gandeste, realizeaza si infige in acest pamant strabun
simbolul vesniciei, impletind nostalgia trecutului cu succesele
prezentului, nadejdile celor de maine cu cele ce vor urma
pana la obstescul sfarsit. Poporul nostru si-a mangaiat
durerea si a ridicat monumente cu diferite prilejuri � unele
nedorite, cum a fost Primul Razboi Mondial, ca de altfel
toate razboaiele � pentru a tine treaza constiinta de neam
si cultul libertatii, neatarnarii si suveranitatii. Asa se explica
dragostea pe care astazi intreaga cultura romaneasca o
manifesta pentru creatia lui C. Brancusi si mai ales pentru
Coloana infinita. Admiram nu numai perfectiunea si spiritul
care le-a zamislit; refacem nu numai etapele individuale, ci
drumul unei culturi care a cunoscut un neincetat proces
de esentializare si de captare a ceea ce este permanent
uman. Pentru ca viata si opera lui Brancusi reprezinta
aceasta superioara ingemanare intre ce este particular
modului romanesc de gandire si ceea ce acest mod de
gandire a inscris in circuitul valorilor universale. C. Brancusi
nu este pentru noi romanii numai un artist de geniu, ci o
permanenta a culturii noastre, iar pentru altii �C. Brancusi
este o gazda� care a pregatit un �ospat spiritual misterios.
El daruieste o forma universala nepieritoare miturilor
ascunse ale traditiilor milenare�, sublinia Jacques
Lassaigne. Langa Coloana fara sfarsit s-au savarsit de-a
lungul timpului � in afara sfintirii oficiale de la 27 octombrie
1938 � nenumarate pomeniri si parastase. Traditia locala a
luat amploare. Langa chipul rece al columnei ardeau festile
si candele pentru cei plecati dintre noi � mosi-stramosi,
eroi, martiri, mai ales la inceputul Postului Mare. Dezlegarea
sarindarelor si pomenirea eroilor intregirii neamului se facea
de obicei la Inaltarea Domnului, �Ziua eroilor�, cand pe
langa cele ale panihidei se fredonau cantece patrioticenationale.
De aceea sa zicem cu Psalmistul: �Bine este a
ne marturisi Domnului a vesti mila Lui dimineata si adevarul
Sau in toata noaptea� (Ps. XXXIII, 1) si sa chemam eroii in
fiecare popas aniversar si sa-i asiguram ca indemnul lor:
Spuneti generatiilor viitoare ca noi ne-am daruit suprema
jertfa pe campurile de bataie, este glasul gliei strabune si
pentru ea suntem gata oricand sa ne dam viata, s-o aparam
si sa o transmitem urmasilor virgina si curata ca o lacrima.
Curcubeul libertatii are stalpi eterni. El se sprijina aievea si
in arta pe Columna lui Traian, pe Monumentul Tropaeum
Traiani, pe Mausoleul de la Marasesti, iar Coloana infinita
este cununa acestora.

Lasă un comentariu