Rezolutia Centrului European
de Studii Covasna-Harghita

Distribuie pe:

Sintetizand principalele probleme prezentate si dezbatute in cadrul simpozionului cu tema Centrul European de Studii Covasna-Harghita _ 15 ani de activitate stiintifica, culturala si civica, in slujba comunitatii, desfasurat la Sf. Gheorghe in data de 26 noiembrie 2013, participantii au hotarat sa adopte urmatoarea Rezolutie:
1. Participantii la simpozion au reiterat propunerile formulate la editiile trecute referitoare la: necesitatea implicarii Academiei Romane si a principalelor centre universitare din tara, in efectuarea unor cercetari privind istoria, cultura si civilizatia romaneasca din sud-estul Transilvaniei. In acest context, s-au reluat propunerile ca Academia Romana sa infiinteze o filiala in judetele Covasna si Harghita, iar pentru inceput un colectiv de cercetare interdisciplinara.

2. Avand in vedere rezultatele unor cercetari sociologice, care au constatat absenta aproape totala a preocuparilor din partea statului si a societatii civile romanesti de a cunoaste problematica specifica spatiului sud-est transilvan si de a oferi raspunsuri in plan strategic national, a fost reinnoita propunerea de a se infiinta o structura distincta in cadrul Agentiei Nationale pentru Strategii Guvernamentale, care sa monitorizeze, sa evalueze, sa elaboreze si sa implementeze strategiile si programele

destinate problematicii specifice judetelor Covasna si Harghita.

3. S-a reafirmat apelul adresat clasei politice romanesti, conform caruia solutiile adoptate in problema regionalizarii si protectiei minoritatilor nationale trebuie sa aiba la baza propunerile izvorate din diagnoza realitatilor romanesti specifice judetelor Covasna si Harghita, judete in care populatia de nationalitate romana este numeric inferioara.
4. In contextul in care, prin procesul de descentralizare, mai multe institutii din domenii, precum cultura, sanatatea, mediul ori agricultura, trec in subordinea autoritatilor locale si judetene, se solicita o atentie sporita din partea institutiilor abilitate ale statului roman, pentru ca in aceste institutii sa nu se realizeze o epurare etnica odata cu trecerea lor sub autoritate publica controlata exclusiv de etnici maghiari.

5. Avand in vedere ca datorita descentralizarii si sporirii autonomiei locale, in contextul politicii etnocentriste si exclusiviste a autoritatilor locale udemeriste, romanii din judetele Covasna si Harghita suporta de facto toate avatarurile unei minoritati, fara ca de drept sa se bucure de protectia legala asigurata minoritatilor, se impune ca, in perspectiva reformei constitutionale si legislative ce se preconizeaza, sa se gaseasca solutii legislative adecvate pentru inlaturarea acestor stari de fapt discriminatorii.

6. S-a solicitat gasirea modalitatilor adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandarii 1201 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care precizeaza ca "drepturile protejate in acest protocol se aplica tuturor, inclusiv unei etnii majoritare cand ea este minoritara intr-o regiune a tarii lor. Spre exemplu: minoritatea maghiara este majoritara in anumite regiuni ale Romaniei. Romanii minoritari in aceste regiuni trebuie sa fie protejati prin dispozitiile acestui protocol".

7. Participantii la dezbateri au atras atentia, din nou, asupra rezultatelor cercetarilor sociologice care au evidentiat faptul ca separarea drastica a procesului educational pe criterii etnice are consecinte negative asupra convietuirii interetnice din zona, contribuind la antagonizarea grava a celor doua comunitati _ romana si maghiara _, antagonizare argumentata nu numai de instrainarea tot mai accentuata si de lipsa de cunoastere a valorilor reciproce, ci si de sentimentele antiromanesti cultivate programatic in randul populatiei de etnie maghiara, in primul rand prin familie, biserica si scoala.

8. Cu aceasta ocazie, s-a convenit ca CESCH sa continue demersurile in vederea asigurarii finantarii, de la bugetul central, a publicatiilor si proiectelor culturale ale asociatiilor, ligilor si fundatiilor membre ale Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures si pe cele care sa permita dezvoltarea unor parteneriate culturale, sociale si stiintifice cu institutii si organizatii guvernamentale si nonguvernamentale din tara si strainatate.

9. S-a hotarat sa se asigure continuarea actiunilor de monitorizare a discriminarii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, a actelor si faptelor nelegale ale administratiei publice care produc efecte antiromanesti si sesizarea, dupa caz, a autoritatilor legislative, executive si judecatoresti competente, in vederea restabilirii legalitatii si sanctionarea autoritatilor, demnitarilor si functionarilor care se fac vinovati de savarsirea acestora.

10. Referitor la legea privind arborarea steagurilor (simbolurilor) specifice, ce se afla in curs de elaborare la nivelul executivului, participantii la Simpozion apreciaza ca se impun precizari clare privind obligativitatea includerii unor elemente reprezentative romanesti, in simbolurile adoptate de administratiile locale din judetele Harghita si Covasna, insotite de precizarea conform careia arborarea simbolurilor specifice ale comunitatilor locale sa se faca numai insotita de Tricolorul romanesc. Legea sa contina prevederi clare care sa nu permita invocarea practicii conform careia "ceea ce nu este interzis, este permis", precum si sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor sale.

11. Participantii la Simpozion au considerat ca realista aprecierea conform careia elitele maghiare din Romania, Ungaria si tarile vecine acesteia nu sunt capabile "sa digere istoria", ramanand incremenite intr-un proiect costisitor pentru Europa, prin practicarea, in continuare, a unui discurs nostalgic si neorevizionist si promovarea mentalitatii de stapan.

Intelegand aspiratiile culturale ale concetatenilor maghiari, din analizele Centrului rezulta ca asociatiile si institutiile culturale romanesti din judetele Covasna si Harghita nu vor gira niciodata conceptul de Tinut Secuiesc, concept care le este strain si care este ilegal, impus impotriva vointei populatiei romanesti. Este o iluzie si o perceptie falsa convingerea liderilor maghiari, potrivit careia, la aproape 100 de ani de la Marea Unire, romanii vor accepta vreodata institutionalizarea unei forme medievale de organizare administrativ teritoriala, care le aminteste de dramele traite dupa Diktatul de la Viena si de umilintele de care au avut parte in timpul experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare.

Asa cum, pe drept cuvant, subliniaza academicianul Ioan-Aurel Pop: "In epoca moderna, odata cu biruinta ideilor de libertate, egalitate, fraternitate, democratie, regimurile succesive, incepand cu cel austriac (Iosif al II-lea), au desfiintat aceste autonomii teritoriale, ca fiind nefunctionale, anacronice, exclusiviste. Astfel, nu statul roman a suprimat �Pamantul secuiesc�, ci statul austriac si apoi cel austro-ungar!".

12. Cu aceasta ocazie, s-a convenit sa se solicite Guvernului, Parlamentului si Presedintiei sa promoveze o stransa colaborare, in gestionarea chestiunii maghiare, cu Slovacia si cu celelalte tari care au facut parte din Imperiul Austro-Ungar, printr-o informare reciproca permanenta si o pozitie comuna la Bruxelles, in scopul devoalarii adevarului de sub propaganda maghiara.

13. S-a adresat solicitarea catre liderii UDMR sa inceteze discursul manipulator prin care romanii sunt impartiti in "romani buni, bastinasi" si "romani rai, venetici"; studiile de demografie pun in evidenta faptul ca o pondere insemnata a locuitorilor de etnie maghiara din judetele Covasna, Harghita si partial Mures sunt nascuti in alte judete din tara, dar nimeni nu-i eticheteaza ca "venetici".

14. Avand in vedere actiunile protestatare de strada, tot mai numeroase in ultima perioada, participantii la simpozion adreseaza un apel liderilor maghiari, carora le solicita o abordare rationala a problemei etnice, cerandu-le sa renunte sa mai provoace masele sa iasa in strada, deoarece astfel de multimi pot fi _ in anumite conjuncturi _ greu de controlat si ar putea declansa conflicte/violente interetnice nedorite de nimeni.

15. Conducerea CESCH a stabilit ca, pe viitor, sa dezvolte comunicarea cu parlamentarii si europarlamentarii romani, avand ca obiectiv cunoasterea de catre acestia a configuratiei reale a convietuirii interetnice din judetele Covasna, Harghita si Mures. In acest sens, s-a stabilit ca volumul "Slabirea comunitatii romanesti din Harghita si Covasna", de Radu Baltasiu, Gabriel Sapunaru si Ovidiana Bulumac, si alte studii si lucrari aparute sub egida sau cu sprijinul CESCH, sa fie expediate tuturor parlamentarilor, europarlamentarilor, unor importanti demnitari ai statului roman si ai U.E., precum si principalilor lideri de opinie din tara si diaspora.

16. Instituirea programului pentru promovarea unui jurnalism intercultural, in vederea formarii unui numar critic de jurnalisti din presa centrala romaneasca, prin care sa se asigure informarea corecta si operativa a opiniei publice, privind problematica actuala a comunitatilor romanesti din judetele Covasna si Harghita.

17. Incepand cu anul 2014, CESCH va sigura reluarea editarii buletinului Info Eurocarpatica, in format on line.

18. CESCH, impreuna cu Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", va finaliza introducerea in circuitul informatic al bibliotecii digitale, cuprinzand principalele volume referitoare la istoria si cultura romanilor din sud-estul Transilvaniei.

19. De asemenea, s-a convenit sa se actioneze pentru o mai buna folosire a retelelor de socializare, in relatia cu asociatiile si personalitatile romanilor din tara si diaspora.

20. Un colectiv de membri si colaboratori ai CESCH va elabora bibliografia referitoare la istoria romanilor din Arcul Intracarpatic.

21. CESCH va sprijini infiintarea de asociatii comunitare si culturale in majoritatea comunitatilor romanesti din judetele Covasna si Harghita.

22. Pe baza experientei dobandite in anii anteriori, CESCH va extinde proiectul "solidaritatea versantilor", prin incheierea de noi parteneriate cu institutii si asociatii stiintifice, culturale si civice din judetele vecine cu Covasna si Harghita.

23. Sub imperativul urgentei se inscrie si sprijinirea unor proiecte pilot privind identitatea patrimoniala, cu participarea comunitatilor locale din sud-estul Transilvaniei, proiecte realizate cu sprijinul specialistilor, membri si colaboratori ai CESCH.

Biroul de presa al CESCH

Lasă un comentariu