UNIVERS CULTURAL

Distribuie pe:

Samoila Marza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918!

Alba Iulia, 1 Decembrie 1918

Iubirea de patrie poate imbraca
sute de forme, care mai de
care mai subtile. Prezenta la
timpul si la locul potrivit, pentru a
imortaliza ceva, irepetabil si de o
importanta colosala pentru tara
ta, poate fi un mod de manifestare
a acestei iubiri. Se stiu, in
general, conditiile in care s-a
realizat Marea Unire. Poate mai
putin stiu ce important a fost
"vizualul� acelor zile. Conferinta
de pace de la Paris din anii 19191920 a fost un front al infruntarilor
dure, politice si diplomatice, intre
Romania si Ungaria, cu argumente
si contraargumente privind
legitimitatea Romaniei, referitor
la Transilvania. Un singur fotograf
a imortalizat cei o suta de mii de
romani care au cerut raspicat
Unirea Transilvaniei cu Romania.
Acesta a fost Samoila Marza din
satul Galtiu, comuna Santimbru,
din apropiere de Alba Iulia, cel
care cu aparatul cumparat pe o
"parechie de boi� a reusit sa faca
5 fotografii, mai putin din sala
Unirii din Alba Iulia, pentru care
nu a avut "credentional� (acces
de intrare in sala). Trei fotografii
sunt cu multimea venita la adunare,
cu mii de steaguri romanesti,
iar doua cu vorbitorii Iuliu Hossu
si dr. Aurel Vlad, citind Declaratia
de la Alba Iulia!
Desi, initial, guvernul "austroungar�,
de fapt ungar, angajase
un fotograf sas, pentru imortalizarea
marelui eveniment, acesta,
probabil "convins� de autoritati,
nu s-a prezentat pentru
fotografiere, existand pericolul
defetismului si minimalizarii adunarii.
Mana cereasca, insa, a dat
gand bun acestui roman, Samoila
Marza (1886-1967), pasionat de
fotografie, sa faca ce trebuia sa
faca, fotografii, cu care sa faca
istorie si, astfel, sa ramana si el in
istorie. Incadrat in serviciul topografic
si fotografic al armatei austroungare,
dupa ce invatase fotografiatul
de la un sas din Sibiu, si
venit acasa, de pe frontul din Galitia,
doar de cateva zile, acesta "si-a
carat aparatul cu burduf, trepiedul
si cliseele de sticla pe bicicleta, pe
distanta de aproape 11 km pana la
Alba Iulia�.
La inceputul anului 1919, aceste
fotografii au fost incluse intr-un album
intitulat "Marea Adunare de la
Alba Iulia in chipuri�. Acest album a
fost prezentat de catre delegatia
romana si la Conferinta de pace de
la Versailles si ulterior de la Trianon,
avand un impact deosebit pentru
justificarea Unirii!!! (Nu in fata
noastra, a romanilor, ci in fata
Puterilor europene, si nu numai!)
Alte exemplare au fost trimise personalitatilor
marcante ale epocii:
Regelui Ferdinand I, primului ministru
I.C. Bratianu, dr. Iuliu Maniu, presedintele
Consiliului Dirigent, generalului
francez Berthelot, lui Nicolae
Iorga si altora, bucurandu-se de o
mare apreciere din partea tuturor.
Samoila Marza a mai realizat si
alte cateva fotografii istorice, din
preajma Marii Adunari de la Alba
Iulia. Astfel, 3 fotografii au fost
realizate la 17 noiembrie 1918, la
Viena, la sfintirea primului steag tricolor
si la momentul depunerii
juramantului de catre ofiterii si
soldatii romani, in curtea cazarmii "Franz
Ferdinand� "acum a noastra�, cum a
mentionat parintele Gheorghe
Oprean, preot militar si secretar al
"Senatului (Sfatului) central al
ofiterilor romani din Ardeal, Banat si
Bucovina�, organizatie realizata din
aproximativ 70.000 de militari romani
din armata Imperiului Austro-ungar,
in dezagregare, subordonat de la
inceput Consiliului National Roman,
ce avea ca scop, asa cum a mentionat
acelasi Gheorghe Oprean,
devenit ulterior protopop la Tarnaveni,
"realizarea idealurilor noastre, ale
stramosilor si ale mosilor nostri,
adica pentru eliberarea si unirea
noastra, a tuturor romanilor� .Alte
trei fotografii sunt cu delegatia de
romani din satul sau, Galtiu, care a
participat la Alba Iulia, la Marea
Unire, cu inscrisul pe o pancarta atat
de cunoscut, inclusiv din manualele
scolare, "Galtiu - Traiasca Unirea si
Romania Mare�.
Samoila Marza a realizat si alte
fotografii istorice, de mare importanta
pentru neamul nostru. In
pofida acestor mari servicii aduse
natiei a trait si a murit sarac. Ba, mai
mult, a fost un timp in care "ramasitele lui Samoila Marza au fost pe
punctul de a fi exhumate de firma
care administra cimitirul in care se
afla mormantul fotografului, in Alba
Iulia�. Istoricul Liviu Zgarciu afirma
ca "pe monumentul funerar fusese
lipita o somatie pentru neplata taxei
de concesiune a locului de veci!!!!�
Cu mari interventii s-a oprit acest
gest infam! (Asa stim noi, cateodata,
din pacate, sa ne cinstim marii
inaintasi!!!!) In anul 2003, in satul sau
natal, i s-a dezvelit un bust, realizanduse in acelasi an si un mic
monument in cimitirul Maieriu din
Alba Iulia, lansandu-se, de asemenea,
si o carte cu titlul "Samoila
Marza - 1886-1967 - Fotograful Unirii
Transilvaniei cu Romania�.
Samoila Marza ramane, dincolo
de orice, un nume care trebuie sa
stea alaturi de marii artizani, cu nume
propriu, al Unirii Celei Mari, de la 1
Decembrie 1918.
RAZVAN DUCAN

Scriitori mureseni

IOAN MATEI,
"VIATA PE BAZA DE ABONAMENT�

Ioan Matei are privirea educata.
El vede ceva interesant
chiar si acolo unde altii nu observa
nimic. Explicatia consta in
experienta lui de ziarist, dar mai
ales intr-o sensibilitate de scriitor
caruia ii pasa de ceea ce se intampla
cu oamenii.
L-am remarcat cu multi ani in urma,
cand era un tanar necunoscut din
Targu-Mures si imi trimisese proza
scurta pentru "posta redactiei�.
M-au surprins placut atunci priceperea
de a crea din cateva fraze o
atmosfera, finetea analizelor psihologice
si, in general, umanismul viziunii.
Aceste calitati, datorita carora Ioan
Matei se poate considera succesorul
unor prozatori ca Marin Preda sau
Vasili Puksin, le regasesc in acest
volum, valorificate inteligent, in
deplina cunostinta de cauza. Autorul,
ajuns intre timp la o deplina
maturitate intelectuala, stie cum sa-si
foloseasca talentul. Departe de maniacala
placere de a persifla a multora
dintre prozatorii de azi, el ii studiaza
pe oameni cu intelegere si gravitate
si, uneori, cu o ironie tandra.
Ne recunoastem in personajele lui
si simtim ca aceasta noua carte a
sa este o carte despre noi.
ALEX. STEFANESCU

ICOANA DIN FEREASTRA

Ma-nchin la tine

si ma uit la tine,

in ochii-n care

ma privesti.

Ma uit la tine,

si ma-nchin la tine

ca la lumina

din feresti.

Ma-nchin la tine

si ma uit la tine,

pana privirea

mi se face rana.

Ma-nchin la tine

si ma uit la tine,

doar prin ferestrele

care devin icoana.

NICOLAE BACIUT

In cadrul proiectului "Romania culturala�, Institutul Cultural Roman
de la Budapesta, director Gabriela Matei, gazduieste o expozitie
de icoane ortodoxe, intitulata "Icoana din fereastra�, cu lucrari
realizate de membrii Grupului de Arta Religioasa "Deisis� din TarguMures: Klara Balazs Padurean, Marcel Naste, Calin Bogatean,
Emilia Manole, Ana Salagean, Elena Costinas, Veta Pascu, Marina
Kulcsar Parvu, Codruta Baciut, Raluca Focsan, Veress Zsuzsa �
membri, presedinte Nicolae Baciut.
Expozitia va cuprinde o selectie din cele trei cicluri de lucrari
"Icoana din fereastra� (realizate la Castelul regal de vanatoare
de la Lapusna, judetul Mures, in 2008), "Crucea din fereastra�,
realizate la Manastirea Doamnei, Toplita, judetul Harghita, in 2009,
si "Lumina crucii�, realizate la Centrul Cultural "Sf. Pahomie�,
Gledin, judetul Bistrita-Nasaud, in 2013.
La aceste lucrari se adauga icoane pe sticla realizate de Balazs
Klara si Veress Zsuzsa, precum si lucrari din ciclul "Prapuri�,
realizate de Marcel Naste.
Vernisajul expozitiei va avea loc in 4 decembrie 2013, expozitia
fiind prezentata de Nicolae Baciut, curatorul acesteia. (N.B.)

Revista revistelor

VATRA VECHE 11/2013

Din sumar: Antologie Vatra veche. De tara,
de Valeriu Matei. Vatra veche dialog cu
Amelia Pavel, de Eugenia Voda, Vatra veche
dialog cu Mircea Popa, de Marin Iancu,
Nietzsche � profet al modernitatii, de George
Popa, Al. Piru, profil critic, de Marin Iancu,
Rondeluri de Claudia Voiculescu, poeme de
George L. Nimigeanu, Dumitru Baluta, Melania
Cuc, Nicolae Nicoara, Darie Ducan,
Viorel Chirila, Costel Stancu, Tania
Nicolescu, Ion Iancu Vale, Ion Vasiu, Raluca
Pavel, Intamplari din irealitatea imediata (M.
Blecher), de Carmen Ion, Panait Istrati /
Maxim Gorki, de Ion N. Oprea, Amurgul iubirii, de Aurel Codoban, Iubirile
scriitorilor. Ioan Slavici si Eleonora Tanasescu, de Mihai Stirbu, Literatura
romana de dragoste, de Grigorie M. Croitoru, Poeme de Liviu Pendefunda,
Stefan Baciu al lumii, de Nicolae Baciut, "Scriitorul integral� (Mihail
Diaconescu), de Monica Dusan, Cronica literara. Metafora vietii in
tesatura constiintei narative (Constantin Stancu), de Maria Daniela
Panazan, Durerile i-au fost inabusite prin scris (Mircea Dinutz), de Tudor
Cicu, Spiritul critic in literatura romana (Stefan Goanta), de Ana Marcean,
Biroul dusilor de-acasa (Dumitru Huruba), de Constantin Stancu, Seascunde
vantul in clepsidra (Iosif Albu), de Razvan Ducan, A treia
dimensiune sau vizitand America (Riri Margareta Panduru), de Marian
Barbu, Poezia ca rugaciune (Ana Blandiana), de Nicolae Baciut,
Zgarieturi pe fata oglinzii (Flavia Cosma), de Ofelia M. Uta Burcea,
Efuziunea lirica (Lucian Manailescu), de Vitalie Raileanu, Un jurnal liric
al instrainarii (Paulina Popa), de Ladislau Daradici, Zambind vietii, de
Elena Buica, Cronici in vitralii (Maria Stoica), de Valentin Marica, Carte
in manuscris. Lirica existentiala a lui Mihai Ples, de Mircea Darosi,
"Ciuliniada� in hiat (Mihaela Burlacu), de Ioan Pachia-Tatomirescu,
Drumul sihastrilor (Stejarel Ionescu), de Andrei Pog�ny, Imbratisari in
ritmuri dunarene. Omagiu scriitorului Mircea Ionescu, de Livia Ciuperca,
Documentele continuitatii. Privire asupra bisericii (Mitropolitul Antonie
Plamadeala), de Stelian Gombos, Sa facem loc ingerilor, de Gheorghe
Nicolae Sincan, Cultura si rasa in Transilvania, Campia Tisei si Panonia,
de Octavian Capatana, Iustin Parvu � dincolo de timp, de Ion Predescu,
Necredinta justitiei, de Tanasa Valeriu, Educatia religioasa (Radu Botis),
de Constantin Dobrescu, Starea prozei. Vizita tovarasului secretar Varlam,
de Mircea Mot, Oameni pe care i-am cunoscut. Impreuna cu Doti, sotia
lui Radu Stanca, de Veronica Pavel Lerner, Demografie in vreme de criza,
de Dumitru Huruba, Starea prozei. Zdrobite catuse, de Boris Marian,
Jurnal de calatorie. Vietnam, de Alexander Bibac, Starea prozei. Aproape
tot ce stiu despre Eli Hans, de Gabriela Calutiu Sonnenberg, Starea prozei.
Gara, de Gheorghe Zincescu, Ancheta "Vatra veche�. Case memoriale.
Mihail Sadoveanu � Casa de la Copou, de Luminita Cornea, Premiul Nobel
pentru literatura 2013. Alice Munro, de Lucia Olaru Nenati, Biblioteca
Babel. August Strindberg, Traducere Dorina Brandusa Land�n, Biblioteca
Babel. Ana Mar�a Intili Rongetti, Traducere de Flavia Cosma, Atlas.
Cappadochia, de Paul Louis Lampert, Sonetele de la Muntele Athos, de
Pascu Balaci, Curier, Nicolae Oprea, In Memoriam, de Ion N. Oprea,
Poezia tapiseriilor Gabrielei Moga Lazar, de Simina Huser, Excelsior.
Murdar, de Miruna Ioana Miron, Sa animam animatia... (Ilinca Maria
Lazarescu-�eda), de Rodica Lazarescu, Echinox � 45, Fondul National
de Manuscrise, de Adrian Alui Gheorghe, Fotografia in margine de cuvant,
de A.I. Brumaru, Literatura si film. Jun si limbajul inimii, de Alexandru
Jurcan, Scena. Piatra � intre prapastia memoriei si deziluzia realitatii, de
Silviu Milasan, Vizita prietenilor de suflet la Biblioteca "Targu-Mures�,
de Claudia Satravca, De la "Podul de flori� la "Podul de carte�, de Ilie
Sandru, Starea prozei. Drumul cu lupi, de Decebal Alexandru Seul (N.B.)

Lasă un comentariu