Oameni de stiinta din nu mai
putin de patru universitati americane
(University of Illinois - Chicago,
Cornell University, University
of Michigan si University of
Denver), citati de descopera.ro,
si-au unit eforturile pentru a
descifra efectele saraciei
suportate in copilarie asupra
comportamentului la maturitate.
Astfel, ei au ajuns la concluzia
ca cei care au avut parte, in
copilarie, de saracie si stres
cronic, risca sa aiba, la varsta
adulta, probleme legate de controlul
emotiilor negative.
"Studiul nostru arata ca
subiectii care, la varsta de 9 ani,
traiau in familii cu venituri mici,
prezentau, la varsta de 24 de ani,
o activitate mai intensa intr-o
zona cerebrala, numita amigdala,
regiune implicata in controlul fricii
si al altor emotii negative. Aceiasi
participanti prezentau o activitate
mai scazuta in cortexul prefrontal,
regiune despre care se crede
ca ar interveni in controlul emotiilor
negative. Disfunctiile la
nivelul amigdalei si al cortexului
prefrontal au fost corelate cu
probleme precum depresia,
anxietatea, impulsurile agresive
si abuzul de droguri si alcool. Se
cunostea deja faptul ca efectele
negative ale saraciei pot da
nastere unei intregi cascade de
factori de risc, punand copiii in
pericolul de a dezvolta, la varsta
adulta, diverse afectiuni fizice si
psihice. Insa, pana acum, nu se
stia ca saracia indurata in copilarie
poate afecta functionarea
creierului, mai ales in ceea ce
priveste controlul emotiilor, acest
studiu fiind primul care stabileste
o asemenea corelatie. Cei 49 de
subiecti examinati faceau parte
dintr-un studiu longitudinal asupra
problemei saraciei in copilarie,
iar aproximativ jumatate
dintre ei proveneau din familii cu
venituri mici. Activitatea cerebrala
a participantilor a fost
investigata cu ajutorul rezonantei
magnetice functionale, in vreme
ce acestia realizau anumite
sarcini ce implicau controlul
emotiilor. Subiectilor li s-a cerut
sa isi suprime emotiile negative
in vreme ce priveau anumite
imagini, folosind o strategie
cognitiva de adaptare, putand
estima, astfel, gradul in care o
persoana poate suporta stresul
si emotiile negative in viata de zi
cu zi. S-a dovedit ca factorii de
stres cronic indurat in copilarie
si adolescenta (datorat unor
elemente precum locuirea in
conditii precare, supraaglomerarea
locuintei, zgomotul) sau
evenimentele familiale stresante
(certurile in familie, violenta
ori despartirea familiei)
afecteaza functionarea cortexului
prefrontal din perspectiva
controlului emotiilor�, au constatat
specialistii.
