In toamna anului 1918, Partidul National Roman a
luat "in mana� fraiele destinului natiunii romane,
majoritare in Transilvania. "Declaratia privind dreptul
de autodeterminare a romanilor din Transilvania�,
conceput de catre Comitetul Executiv al P.N.R., la 12
octombrie 1918, in casa oradeanului Aurel Lazar, de
catre "eminenta cenusie� a partidului, Vasile Goldis,
a fost prezentata sase zile mai tarziu Parlamentului
de la Budapesta, prin vocea lui Vaida Voievod.
Acesta era, practic, o declaratie de independenta
a natiunii romane impilate din Transilvania.
Pentru a largi forul de conducere al natiunii, si
pentru a-l face mai reprezentativ, ia fiinta, la 30/31
octombrie 1918, Consiliul National Roman Central
(C.N.R.C.). Acest organism isi propunea preluarea
conducerii teritoriilor locuite de romani din Imperiul
Austro-ungar, aflat in agonie. Deoarece hotelul
"Jagerhorn� ("Cornul vanatorilor�) din Budapesta,
ca loc de constituire, nu era prea indicat, Consiliul
si-a mutat sediul, incepand din 2 noiembrie, la Arad,
in casa lui Stefan Cicio-Pop, ales presedinte inca de
la constituire. Conform unei strategii de organizare
bine stabilite, acest "guvern provizoriu al natiunii
noastre�, recunoscut si sprijinit de natiunea
romaneasca din Ardeal, cat si de ierarhii celor doua
biserici romanesti surori (ortodoxa si greco-catalica),
si-a creat in teritoriu noile organe politico-administrative
si de siguranta, formate din consiliile
nationale locale si garzile nationale romanesti locale.
Constituirea acestor noi organe ale puterii s-a
facut pe intreg teritoriul Transilvaniei, foarte rapid,
si-ntr-o mare insufletire romaneasca, populatia
simtind tot mai mult ca se apropie Ziua cea Mare.
La Tarnaveni, Consiliul National Roman s-a
infiintat la 1 noiembrie 1918, avandu-l ca presedinte
pe preotul protopop greco-catolic Laurentiu Pascu,
ca vicepresedinte pe directorul Bancii "Albina� Ioan
Rades, iar ca secretar pe avocatul Zaharia Boila.
Acesta din urma va lasa importante pagini de
memorialistica referitoare la acele zile, in lucrarea
intitulata "Zile Mari�. Sub indrumarea si, uneori, sub
supravegherea C.N.R. din Tarnaveni, aproape in
fiecare sat si comuna din apropiere s-au infiintat
consilii nationale locale si garzi civile, pentru
mentinerea ordinii. La 6 noiembrie 1918 a fost
ratificata conducerea C.N.R. din Tarnaveni, intr-o
adunare ce a avut loc in sala mare a agentiei bancii
"Albina�, actualul sediu al Politiei municipiului.
Pe acelasi sediu al bancii, la 13 noiembrie 1918, s-a
arborat pentru prima data in localitate drapelul
romanesc, sub ochii a sute de oameni care au
aplaudat frenetic evenimentul. La 13 noiembrie 1918
a avut loc in localitate Adunarea consiliilor nationale
romanesti din localitatile limitrofe, prilej ce a adunat
nu numai delegatii satelor, ci chiar o mare multime
care a venit pentru "a intari�, prin prezenta, izbanda
ce se prefigura (adunarea a avut loc in Piata
Primariei, astazi parc). Pe langa C.N.R. din Tarnaveni
s-a format si o garda nationala, compusa din 40 de
membri, in majoritate fosti militari, avandu-l in frunte
pe Emil Tatar, protopopul greco-catolic de mai
tarziu, initiatorul (in 1937) a constructiei actualei
biserici ortodoxe "Sfanta Treime� din Tarnaveni
(catedrala, cum spun acum localnicii).
Din Garda nationala tarnaveneana faceau parte:
Maior Alexandru, Cernea Petru, Popa Dumitru, Boila
Danila, Alexandru Costea, Dabau Ioan, Tili Andrei,
Tompi Anghelus, Ioan Gligor, Trifu Cosma, Petru
Naftaila, Popa Zaharia, Tincus Martin, Vasile Grecu,
Cotea Vasile, Popa Naftaila, Ioan Hanc, Ioan Nistor,
Ioan Popa, Nicolae Corbureanu, Francisc Buhazi,
Petru Izdraila, Tompi Alexandru, Petre Gligor, Farcas
Andrei, Alexandru Roman, Emil Candea, Costea
Danila, Rusu Ioan, Stoica Ioan, Ioan Popa, Popa Ioan,
Morar Vasile, Suciu Gherasim, Ciuchina Zaharia,
Vasile Ghimbutan, Teodor Nistor, Alexandru Petru,
Popa Aurel, Alexandru Coman.
Ca urmare a esuarii tratativelor din 13-14
noiembrie 1918, de la Arad, dintre guvernul maghiar,
reprezentat de Jaszi Oskar si conducerea Consiliul
National Roman Central, cat si a fixarii la Belgrad, de
catre puterile aliate, a unei granite arbitrare intre
Ungaria si Transilvania, ce lasa sub suveranitatea
Budapestei importante orase si regiuni istorice
romanesti, s-a hotarat convocarea pe 1 Decembrie, a
unei mari Adunari nationale a romanilor din Transilvania
si Ungaria, care sa-si hotareasca singuri soarta. Ca loc
de desfasurare s-a ales Alba-Iulia, oras ce avea
puternice rezonante istorice, dar si emotionale, in
constiinta neamului romanesc. Aici, in vechiul Apullum,
a fost sediul guvernatorului Daciei si locul cantonarii
Legiunii a XIII-a "Gemina�, si tot aici, la 1 noiembrie
1599, a intrat triumfal Mihai Viteazul, pentru ca apoi,
sa realizeze prima unire politica a celor trei provincii
istorice romanesti, ideal ce va calauzii zeci de
urmatoare generatii de romani, de-a parte si de alta a
Carpatilor. Vechiul oras de pe Mures mai pastra in memoria
obiditilor Transilvaniei martiriul lui Horea, Closca
si Crisan, iar temnitele sale inca mai purtau glasul
"Craisorului muntilor�, de la 1848, Avram Iancu.
Desi au avut la dispozitie mai putin de doua
saptamani pentru organizare, vestea Marii Adunari de
la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, s-a imprastiat
"ca fulgerul� printre "poporeni� romanii (si nu numai
printre ei), astfel incat in ziua aleasa, rezolutia citita de
Vasile Goldis, care hotara, printre altele, unirea fara
conditii a Transilvaniei cu Romania, a gasit un entuziast
ecou, atat in fata celor 1228 de delegati alesi oficial,
cat , mai ales, in fata celor peste 100.000 de
participanti, veniti din toate colturile Transilvaniei.
Printre acestia au fost, desigur, si multi tarnaveneni,
care au mers cu si fara "mandat�, la Alba-Iulia, in acea
Sfanta zi de 1 Decembrie 1918: Romul Boila (1881-1946),
avocat, delegat titular din partea Cercului electoral
Tarnaveni, ales in urma adunarii din 26 noiembrie 1918.
Acesta va deveni ulterior in guvernul provizoriuConsiliul Dirigent, unul din cei 15 membri, (practic,
ministru) repartizandu-i-se "Resortul comunicatiilor,
lucrari publice, posta, telegraf si alimentatie publica�;
Ioan Rades (1876-1952), functionar si apoi director la
Banca "Albina�, "delegat titular�, ales de acelasi cerc
electoral tarnavenean; Martian Calutiu (1883-1940),
avocat, locotenent, reprezentand Garda Nationala
romana din comitatul Tarnava Mica, ales la Tarnaveni,
in cadrul sedintei C.N.R. din comitat, din ziua de 27
noiembrie 1918.; Laurentiu Pascu (1867-1920), protopop
greco-catolic, "delegat de drept� din partea Protopopiatului
Tarnaveni; Ana Coman (1889-1952), casnica,
"delegat titular al Reuniunii femeilor romane din
comitatul Tarnava Mica�, aleasa ca urmare a Adunarii
generale tinute la 27 noiembrie 1918; Leontina Costea
(1891-1952), presedinta a femeilor din Bozias (pe atunci
sat din apropierea Tarnaveniului, azi, cartier al
acestuaia), aleasa ca "delegat� la aceeasi reuniune
la care a fost aleasa si Ana Coman; Ana Boila (18961972), casnica, alesa ca "delegat titular� asemeni
delegatelor anterioare, si idem Eugenia Sabau (18751960), casnica din Bozias.
P.S.1 Vineri, 25 octombrie 2013, cu ocazia lasarii
la Muzeul Municipal din Tarnaveni a cartilor "In
numele adevarului� de Lazar Ladariu si "Poporul de
prosti versus Eminescu� de Razvan Ducan, in fata unei
sali pline, profesorul Ionel Covrig, presedintele
Despartamantului "Gheorghe Oprean� al ASTREI din
Tarnaveni a propus (spre satisfactia celor prezenti)
ca pe cladirea muzeului sa se monteze o placa de
marmura cu numele delegatilor oficiali tarnaveneni,
prezenti la Alba Iulia, la Marea Adunare de la 1
Decembrie 1918. In sala a fost prezent si dl. jurist
Sorin Meghesan, primarul localitatii, care, din cate am
vazut, parea ca e de acord cu propunerea domnului
profesor Ionel Covrig, urmand ca sa vedem si practic,
prin sprijin, acest acord al domniei sale.
P.S.2 Subsemnatul, propun ca si pe cladirea
sediului Bancii "Albina�, actualul sediu al Politiei
municipiului Tarnaveni, acolo, unde, la 13 noiembrie
1918, s-a arborat prima data steagul tricolor romanesc,
sa se monteze o placa de marmura cu semnalarea
locului si datei acestui eveniment, foarte important
din viata urbei. Referitor la propunerea mea, pentru
placa de pe sediul actual al Politiei din Tarnaveni, ar fi
binevenita implicarea si a conducerii acestei institutii
din Tarnaveni, care ar putea lua chiar initiativa realizarii
practice a ei.
