La 28 noiembrie 2013 se implinesc 95 de ani de la unirea Bucovinei cu
Romania. Decretul-lege prin care regele Ferdinand I a consfintit unirea
Bucovinei cu Romania a aparut in Monitorul Oficial nr.217, din 19
decembrie 1918/1 ianuarie 1919.
"Congresul general al Bucovinei�, format din reprezentantii alesi ai
romanilor si ai nationalitatilor din Bucovina, a hotarat, la 15/28 noiembrie
1918, in unanimitate, "unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei, in
vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru cu regatul Romaniei�.
Acesta este al doilea mare moment din procesul de reintregire
nationala a statului unitar roman. Un prim act se savarsise la 27
martie/9 aprilie 1918, cand teritoriul cuprins intre Prut, Nistru, Marea
Neagra cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin vointa
Sfatului Tarii, cu Romania.
In toamna anului 1918, superioritatea economico-militara a
Antantei a devenit tot mai evidenta. Desi autoritatile de la Viena
incercau cu disperare mentinerea Imperiului Austro-Ungar, prin mai
multe concesii acordate nationalitatilor, cursul evenimentelor a dus
spre un alt deznodamant.
Evenimentele din Bucovina au avut o stransa legatura cu evolutia
situatiei din imperiu si cu actiunile romanilor din Transilvania. In octombrie
1918, au avut loc, la Liov, lucrarile Adunarii Nationale Constituante,
convocate de Consiliul National Ucrainean. Cu aceasta ocazie, s-a pus
problema "independentei� teritoriului austriac in cadrul Austro-Ungariei,
urmand sa inglobeze inclusiv Bucovina nord-vestica. Proclamatia de la
Liov a produs ingrijorare in randul romanilor din Bucovina. Fruntasii
miscarii nationale de aici - Iancu Flondor si Sextil Puscariu - au luat
initiativa organizarii unei adunari nationale. Manifestarea a avut loc la
14/27 octombrie 1918, la Cernauti, si s-a bucurat de participarea
deputatilor romani din Parlamentul de la Viena si a fostilor deputati din
ultima Dieta bucovineana. Participantii au adoptat o Motiune, care
aproba functionarea unei Adunari Constituante, ce hotara "unirea
Bucovinei integrale cu celelalte tari romanesti intr-un stat national independent�
si instituia un Consiliu National. Acest Consiliu era alcatuit
din 50 de membri si avea misiunea de "a conduce poporul roman din
Bucovina si a-i apara drepturile si spre a stabili o legatura intre toti
romanii�. Motiunea citita de Iancu Flondor a fost acceptata in
unanimitate. Consiliul National a instituit Consiliul Secretarilor de Stat,
compus din 14 membri si un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor
si in componenta caruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil
Puscariu, Vasile Bodnarescu, Radu Sbierea si L. Tomoioaga. Deciziile Adunarii
au fost prezentate guvernatorului Ezdorf, caruia i s-a cerut sa predea puterea
administrativa noului guvern. Initiativa Adunarii Constituante din
Bucovina a avut o importanta deosebita in desprinderea provinciei de
Imperiul Austro-Ungar, pe baza principiului autodeterminarii nationale.
Acest organ reprezentativ pentru Bucovina a decis, in deplina
unanimitate, "unirea Bucovinei cu celelalte tari romanesti intr-un singur
stat national independent si va purcede in acest scop in deplina
solidaritate cu romanii din Transilvania si Ungaria�.
Congresul a decis in unanimitate: "Noi, Congresul general al
Bucovinei, intrupand suprema putere a tarii si fiind investit singur cu
putere legiuitoare, in numele Suveranitatii Nationale, Hotaram Unirea
neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile hotare pana la
Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romaniei�.
In numele Consiliului National Polonez a vorbit Stanislas Kwiatowski
care a spus: "Noi recunoastem, in intregime, drepturile imprescriptibile
ale poporului roman asupra teritoriilor de la sud de Nistru, in general, si
in special asupra Bucovinei�.
In numele Consiliului National German, delegatul Alois Lebouton a
declarat: "Consiliul National German, in numele germanilor din Bucovina,
se pronunta pentru unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei�.
Actul istoric savarsit la Cernauti repara, dupa spusele lui Constantin
Kiritescu, "nelegiuirea de la 1775. Coroana lui Stefan cel Mare, patata
de sangele de mucenic al lui Grigore Voda Ghica se asaza stralucitoare
pe fruntea lui Ferdinand I, rege al tuturor romanilor�.
Unirea Bucovinei cu Patria-Mama a fost urmata si incununata de
actul istoric de la 1 Decembrie 1918, cand avea loc Marea Adunarea
Nationala de la Alba Iulia care decidea Unirea Transilvaniei, Banatului,
Crisanei si Maramuresului cu Romania. (M.C., sursa: SEMPER FIDELIS,
16 noiembrie 2013)
