Pozitia ostila exprimata public de UDMR, prin
presedintele sau Kelemen Hunor, privind infiintarea unei
comisii parlamentare de ancheta vizand retrocedarile
de proprietati si imobile, vadeste, de fapt, ingrijorarile si
temerile care ii incearca pe liderii acestei formatiuni
politice. Sunt multe dintre aceste retrocedari abuzive,
discutabile, aflate cel putin sub semnul intrebarii si al
culpabilitatii. Proprietati si bunuri apartinand unor mari
latifundiari din centrul tarii auto-improprietariti, cunoscuti
drept ,,grofi�, care au fost despagubiti de statul roman
(cu echivalentul, azi, a peste trei miliarde de euro), dupa
1945, unii dintre acestia fiind, faptic, implicati, in calitate
de combatanti, in razboiul impotriva Romaniei. Ba mai
mult, urmasi ai acestora le-au revendicat proprietatile si
bunurile aducand in instantele de judecata documente
apartinand arhivelor din Ungaria, fara niciun corespondent
la nivelul documentelor arhivate in Romania.
Traducerea acestora a dat mult de furca autoritatilor
statului, intrucat traducatorii autorizati translau
documentele in registru subiectiv si absolut partizan, in
favoarea pretinsilor mostenitori. M-am confruntat cu
astfel de situatii, in calitate de prefect al judetului Mures,
ajungand in situatia de a apela la doi sau mai multi
traducatori autorizati pentru a asigura o talmacire
corecta a documentelor.
Pe de alta parte, retrocedari de sute de mii de hectare
de terenuri si alte bunuri imobile s-au facut cu
complicitatea unor reprezentanti ai statului roman si, mult
probabil, a unor instante de judecata. Astfel, reprezentanti
ai unor directii si ocoale silvice au devenit, din
reprezentanti ai statului, mostenitori testamentari ai
urmasilor fostilor grofi, iar membrii unor case de avocatura
platiti cu bani grei sa apere interesele si proprietatea
statului, peste noapte, au devenit, la randul lor,
mostenitori ai acelorasi grofi, utilizand, mai apoi, cu
cinism, informatiile obtinute in calitatea lor de reprezentanti
ai statului roman, tocmai impotriva statului.
UDMR se teme de o ancheta parlamentara serioasa in
privinta legalitatii acestor retrocedari. Dupa Dictatul de
la Viena, Romania a fost nevoita sa cedeze Ungariei o
suprafata de 43.492 de kilometri din teritoriul sau (cu o
populatie estimata la 2.609.000 locuitori, in majoritate
etnici romani), Ardealul de nord a fost ocupat de Ungaria.
Conform statisticilor, in doar cateva luni, pana la 1 ianuarie
1941, din Ardealul de Nord au fost nevoiti sa plece peste
100.000 de romani, ajungandu-se la peste 200.000 la finalul
lui 1943. In aceasta perioada, au fost promulgate de catre
ocupant o seama de acte normative prin care institutiile,
persoanele fizice si juridice din Ungaria s-au autoimproprietarit,
in detrimentul autoritatilor statului roman,
cu terenuri si imobile. Documentele respective au fost
pastrate cu multa precautie in arhivele de la Budapesta.
Pe baza efectelor pe care le-au generat decretele
respective, printr-o legislatie ambigua si adeseori
iresponsabila, Romania a consacrat dupa 1990 furtul
proprietatilor, legalizand, de fapt, raptul savarsit de
autoritatile Ungariei din acea vreme. In cele ce urmeaza,
evidentiem cateva dintre argumentele si documentele
care probeaza de ce cladiri monumentale din Transilvania,
terenuri agricole si paduri au fost revendicate si dobandite
prin instantele de judecata de catre mostenitorii sau
reprezentantii acestor asa-zisi proprietari sau ai cultelor
religioase care, de fapt, s-au auto-improprietarit. Iata,
asadar cateva extrase absolut relevante, in acest sens,
din Colectia Decretelor din Ungaria, de la 1941, recent
descoperite si traduse, care vorbesc de la sine.
Decretul P.M. nr. 1.440 din anul 1941 al ministerului regal
maghiar, despre extinderea efectelor actelor normative
de drept civil, referitoare la zonele tarii din est si din Ardeal,
eliberate de sub dominatia romaneasca.
,,Art. 2. Se abroga achizitia dreptului de proprietate,
dreptului de ipoteca sau altor drepturi impovaratoare ori
achizitia unui astfel de drept/pretentii cu scop de
intabulare in cazul acelor imobile situate pe teritoriile reintegrate
care s-au aflat in proprietatea organelor publice,
institutiilor publice sau fundatiilor (fondurilor) de utilitate
publica, precum si Bancii Nationale a Romaniei, in temeiul
unor acte juridice (hotarari, masuri ale autoritatilor)
incheiate dupa data de 15 martie 1939.
Art. 3. In cartea funciara se va inscrie in favoarea
trezoreriei maghiare de stat acel drept de proprietate sau
drept de ipoteca (grevare), care a fost inscris in favoarea
statului roman sau a vreunui organism al acestuia. Se va
inscrie tot in favoarea trezoreriei maghiare de stat dreptul
de proprietate sau dreptul de ipoteca, daca acesta a fost
inscris in mod nevalid, conform articolului precedent, in
favoarea unei persoane de la statul roman, un organism
al acestuia sau de la succesorul legal al acestora; dreptul
inscris pe baza dobandirii nevalide (nule) trebuie sters
odata cu inscrierea dreptului trezoreriei maghiare de stat.
Se va inscrie in favoarea trezoreriei maghiare de stat
dreptul de proprietate sau dreptul de ipoteca si cand pe
baza documentului prezentat cu cererea (petitia)
nerezolvata se solicita inscrierea dreptului in favoarea
statului roman sau a vreunui organism al acestuia��
Am solicitat, in mandatul meu de prefect, abordarea
acestui subiect la nivelul C.S.A.T., fiind o problema de
interes si siguranta nationala. O ancheta serioasa asupra
retrocedarilor din centrul tarii ar scoate la lumina jaful
din umbra legii care a prejudiciat si continua sa afecteze
statul roman. Prin comparatie, Romania nu a reusit, de
pilda, sa recupereze bunurile si proprietatile valorand
miliarde de euro ale Fundatiei Gojdu din Ungaria. Cu
interesele privind proprietatile sale, tara vecina este mult
mai precauta si manifesta zgarcenie si prudenta. La
darnicie si generozitate, doar Romania este chiar mai
europeana decat Papa.
De ce se impotrivesc
liderii UDMR anchetei parlamentare
privind retrocedarile?!
Senator PDL de Mures, dr. MARIUS PASCAN,
Colegiul uninominal nr. 1 Targu-Mures
