In dezbatere,
La Braila. La cercul de limba si literatura romana al profesorilor
O ISTORIE A LITERATURII ROMANE CONTEMPORANE
IN INTERVIURI
de NICOLAE BACIUT
Membrilor Catedrei de limba si
literatura romana din Scoala
Gimnaziala ,,Ion Creanga� le-a
revenit cinstea sa il cunoasca
personal pe domnul Nicolae
Baciut, cu ocazia Concursului
National de Creatie Literara ,,Ion
Creanga�, care s-a nascut sub
genericul ,,Hai, despre copilarie
sa vorbim!�, al carui presedinte
de onoare este. Dumnealui a avut
bunavointa sa fie alaturi de
organizatorii concursului an de
an si sa stabileasca ierarhia
lucrarilor calificate in faza finala
a concursului, gustul estetic si
experienta demersului critic
dictand premiile acestui concurs,
scriitorul neacceptand
niciodata vreun alt criteriu care
sa hotarasca ierarhizarea creatiilor
literare.
De altfel, Nicolae Baciut isi
accepta ,,necesitatea conditiei
de alergator singuratic a scriitorului�,
fiind convins ca valoarea
o gasesti in tine insuti, in originalitate,
in autenticitate. De
aceea, influenta sociala si mai
ales cea politica nu sunt acceptate
in actul critic literar, nici in
cel creativ, neputand functiona,
asadar, ca un criteriu de valorificare
sau de ierarhizare a unei
opere literare. Desi sufleteste se
considera legat de generatia
scriitorilor optzecisti, Nicolae
Baciut incearca sa se detaseze
de acestia, identificandu-si propriul
stil si refuzand ideea de ,,scoala�,
de ,,directie literara� etc.
Scriitorul recunoaste ca a avut
modele, de la care s-a hranit spiritual,
care i-au cizelat sufletul si
stilul literar in cautarea propriei
originalitati, si nu uita a-i mentiona
printre scriitorii sai favoriti,
unora dintre ei luandu-le chiar
interviuri: ,,Virgila Ratiu, in anii
adolescentei, m-a vindecat de
inocenta, Ion Vlad, la tinerete, mi-a
salvat increderea in mine, Liviu
Petrescu si Ioana Em. Petrescu
mi-au adus mai aproape orizontul
asteptarilor, Romulus Guga a dat
sens existentei mele, iar Nicolae
Steinhardt mi l-a readus pe
Dumnezeu in inima�. ,,Cine n-are
idoli sa si-i inventeze�, parafrazeaza
scriitorul un stravechi
proverb romanesc: ,,Cine n-are
batrani sa si-i cumpere�.
Mostenirea culturala are o
valoare foarte importanta pentru
Nicolae Baciut, din aceasta
necesitate s-a nascut si Istoria...
sa, fiind culese in aceasta carte
interviuri publicate in revistele
Echinox si Vatra, pe parcursul
unei jumatati de secol. Scriitorul
insusi recunoaste ca este o
provocare, ,,un pionierat al intreprinderii�,
neexistand un criteriu
anume de ierarhizare a interviurilor
sau a scriitorilor intervievati. Ne
invita sa privim textele strict ca pe
niste documente literare si atat,
ceea ce noi, lectorii avizati, bineinteles
ca nu putem face... Imaginatia
noastra merge mai departe,
cuvantul ,,istorie� capatandu-si
sensul lui de poveste, de fantezie,
de imaginatie...
Asadar, chiar daca un scriitor este
intervievat de mai multe ori sau un
interviu este mai lung decat altul,
aceste lucruri nu pot constitui criterii
de valorificare. Autorul refuza orice
unitate de masurare, de evaluare,
de ierarhizare, lasandu-ne doar
placerea dialogului, a vorbei. El
recunoaste in interviu un mod personal
de implicare in viata literara,
nu o forma gratuita de palavrageala,
specifica presei de ,,can-can�.
Foarte multe dintre interviurile
sale sunt interviuri luate ,,live�,
altele, din diferite cauze, sunt realizate
prin corespondenta. Autorul
defineste, la un moment dat, notiunea
de interviu literar, ,,ca o specie
aparte, care are mari sanse de a
depasi clipa si a deveni istorie�. Este
o forma mult mai pretentioasa de
interviu, deoarece trebuie ,,sa aiba
tinuta, sa nu fie simpla sporovaiala,
sa aduca informatie noua, sa aiba
ritm, sa porneasca din curiozitatea
sincera a reporterului si nu din
plictisul obligatiilor redactionale�.
Nicolae Baciut recunoaste cu
sinceritate faptul ca intotdeauna
si-a pregatit cu minutiozitate toate
interviurile. Cele mai multe dintre ele
au avut ca sursa de pornire lectura
unor carti, urmata de curiozitatea
de a trece dincolo, in spatiul de
creatie al acestora. Autorul insa nu
rateaza niciodata sansa de a trece
pe langa un scriitor fara a-i lua un
interviu, chiar nepregatit dinainte,
bazandu-se, in astfel de situatii, pe
propria memorie culturala. Ne aflam
asadar in fata unui om cu o vasta
cultura, cu o buna prezenta de spirit,
cu o extraordinara spontaneitate, cu
un umor deosebit, cu un vocabular
foarte bogat, alunecand printre
cuvinte si miscandu-se printre toti
acesti scriitori cu o extraordinara
naturalete. Sunt trasaturi pe care i
le descoperi pe parcurs, incet, incet,
facandu-te sa privesti spatiul cultural
romanesc si prin alta perspectiva,
deoarece intrebarile
domnului Nicolae Baciut nu sunt
intotdeauna ,,cuminti�, dar nici
agresive sau vulgare, doar atat cat
sa atate curiozitatea si sa isi provoace
interlocutorul, fiind, asadar,
si un fin psiholog. De aceea, autorul
insusi recunoaste ca prefera dialogurile
,,pe viu�, interviurile ,,live�,
pentru ca ele sunt spontane, de
cele mai multe ori functioneaza
foarte bine si comunicarea nonverbala,
care, din pacate, nu poate
fi redata in textul scris decat intr-un
mod foarte fragmentat.
Refuzand orice forma si criteriu de
ierarhizare, in aceasta carte, scriitorii
tineri stau alaturi de propriile
lor modele, din mai vechea generatie,
fara a le stirbi cu absolut nimic
autoritatea, dimpotriva, punandu-i si
mai bine in lumina. Astfel, regasim
nume exemplare ca: Ioan Alexandru,
Eugen Barbu, Ana Blandiana,
Augustin Buzura, Traian T. Cosovei,
Romulus Guga, Mircea Iorgulescu,
Mircea Ivanescu, Monica Lovinescu,
Nicolae Manolescu, Adrian
Paunescu, Ioana Em. Petrescu, Dinu
Sararu, Marin Sorescu, Nichita
Stanescu, Eugen Simion, N.
Steinhardt, Grigore Vieru si insusi
Nicolae Baciut; alaturi de nume din
mai tanara generatie de scriitori, cum
ar fi: Gabriela Adamesteanu, Mihai
Beniuc, Alexandru Cistelecan, Ion
Cristoiu, Mircea Dinescu, Ion Matei,
Florin Mugur, Marian Papahagi, Ion
Pop, Mircea Scarlat, Ion Simut, Marin
Mincu, Mircea Tomus, Laurentiu
Ulici, Mircea Cartarescu, Magdalena
Ghica etc.
Cartea se citeste astfel usor, cu
placere, lectorul avizat descoperind
pas cu pas stilul fiecarui scriitor
propus, dar si o parte din sufletul
lui, din lumea lui interioara, din
preocuparile lui de om. Intrebarile
sunt bine structurate, raspunsurile
se succed ca intr-un joc
atractiv de ,,Du-te!-Vino!�, astfel
traiesti puternica impresie ca te afli
la o masa, band linistit o cafea, cu
cei doi, scriitorul intervievat si
domnul Nicolae Baciut, mereu
alaturi de tine...
Profesor gr. did. I,
VLAD CARMEN VALENTINA,
Scoala gimnaziala
,,Ion Creanga�,
Braila, catedra de
Limba si literatura romana
La Reghin,
Festival-Concurs de Muzica Folk si Poezie
In organizarea Primariei Municipiului
Reghin, a Directiei pentru
Cultura Mures, a Studioului de Radio
Romania Targu-Mures, a
Bibliotecii Municipale "Petru
Maior� din Reghin, a Casei de
Cultura a Tineretului "George
Enescu� din Reghin si a Scolii
Gimnaziale "Zaharia Boiu�, din
Sighisoara, la Reghin se va desfasura Festivalul-Concurs de Muzica
Folk si Poezie "Timp si rastimp�.
Concursul se va desfasura pe
doua sectiuni. La Sectiunea A,
muzica folk "Timp si rastimp�, pot
participa tineri cu varsta intre
14-22 ani.
Inscrierile se fac pana la 20
noiembrie, la tel. 0265/52.05.80, sau
pe adresa casadecultura_georgeenescu@yahoo.com, completand fisa
de participare, care se obtine prin email, de la organizatori.
Sambata, 30 noiembrie a.c., va avea loc o preselectie, la sediul Casei
de Cultura a Tineretului.
Cei care vor fi selectati, vor participa la un spectacol concurs cu
public, incepand cu ora 16,00, festivitatea de premiere � premii in bani
si instrumente muzicale - va avea loc la finele spectacolului.
La Sectiunea B, poezie, "Prima iubire�, pot participa tineri creatori cu
varste intre 14-22 ani. Termen de inscriere: 20 noiembrie, la tel. 0746
15.87.40, sau pe adresa de email bmpmreghin@yahoo.com.
Pe aceeasi adresa se vor expedia 3 creatii originale, Festivitatea de
premiere (premii in bani si obiecte) va avea loc in acelasi cadru cu
premierea la sectiunea A.
Festivalul se adreseaza doar tinerilor din judetul Mures. (N.B.)
Puls
Iancu si Cristina Muresan,
la Galeria "Deisis�
Familia Muresan, Iancu si Cristina, expun la Galeria "Deisis� pictura
in ulei pe panza, tablouri ce uimesc de la prima vedere prin echilibru,
ordine si bun simt. Parteneri in planul vietii personale, in tabere de creatie
si, iata, pe simeze, cei doi se impart cu chibzuinta intre meseriile lor
(arhitect si jurist), educarea copiilor si dragostea pentru arta. Mai presus
de toate, expozitia este dovada unei daruiri, a unei patimi ce nu se
istoveste niciodata: harnicia si consecintele ei balsamice. De buna
seama, Cristina a meditat cu multa vreme inainte la gradinile ei secrete,
devenite acum "Gradinile Cristinei�, la fel ca si "Gradinile din Roma� sau
Gradinile Edenului�, ceea ce i-a permis sa ajunga la stadiul definit al
evolutiei sale. Cristina lucreaza si dezvaluie un temperament care nu
iubeste contradictia neaparat, dar nici nu se fereste de ea si, in orice
caz, da dovada de consecventa. Tipurile de constructie ii apartin si pe
paleta ei vibreaza un neastampar, un freamat din care iau nastere forme
si aduc "Gradini secrete�, privilegiul sacru al sublimului vegetal, cu
valoare spirituala inalta. La Iancu, peisajele urbane sunt subiecte
amintiri, zugravite cu un infinit simt al tonurilor stralucitoare nesofisticate,
devenite componente ale fiintei, ale carei vibratii sensibile le
inregistreaza impreuna cu spectacolul perceput de retina, departe de
orice dramatism. Multitudinea valorilor, trecerile si gradarile se compun
si recompun treptat,intr-o ordine logica, de unde rezulta echilibrul
constructiei. Intr-o alta ordine de idei, bijuteriile Cristinei, prezente si
ele intr-o colectie si expuse, contureaza, mai profund, imaginea
capacitatii de frumos, sensibil, delicat si daruit. Lucrarile sotilor Muresan
reprezinta setea de ordine ce ni se dezvaluie aici si acum. Cei doi artisti
daruiesc publicului ceea ce au realizat pana in prezent, urmand ca in viitor
scara ierarhiei in arta sa fie escaladata cu pasi mari si repezi pentru ca
au potential, vointa si credinta.
La vernisaj, despre expozitie au vorbit Nicolae Baciut, Mihai Frunza si
Cornelia Hetrea.
CORNELIA HETREA
