Semnal editorial
MARIANA CRISTESCU:
"Destine contemporane. Generalul Mircea Chelaru�,
Editura Nico, 2013
"Destine contemporane. Generalul Mircea
Chelaru�(*), volumul ingrijit si coordonat de Mariana
Cristescu, reprezinta o culegere de articole atent
selectate de ochiul si spiritul critic al distinsei doamne
a literelor muresene.
Articolele cuprinse in volum apartin unor gazetari
de o factura aparte - Ion Petrescu, Corneliu Vlad sau
Mariana Cristescu -, oameni profund legati de
realitatile spatiului caruia ii apartin prin nastere si
simtire, si care, prin curajul civic, calitatea si claritatea
ideilor exprimate, dar si prin
inteligenta si profunzimea scrisului
lor, au intrat demult in
constiinta publica romaneasca.
Toate aceste calitati, dovedite
si probate in timp de cei carora le
apartin articolele cuprinse in
volum, reprezinta in acelasi timp
si o garantie peremptorie a
seriozitatii demersului lor
gazetaresc, dar si a bunelor
intentii de care sunt animati vizavi
de personalitatea generalului
Mircea Chelaru.
Dupa ce este trecut in revista
impresionantul CV al generalului
Mircea Chelaru, articolele vin sa
contureze si sa completeze, in
tuse clare, puternice, personalitatea
de exceptie a acestuia,
o personalitate emblematica si
distincta in galeria comandantilor
Armatei romane.
Daca seful statului este, din punct de vedere
constitutional, comandantul suprem al Armatei �
functie onorifica, desigur -, iar ministrul Apararii, un
oarecare om politic, este urmatorul in ierarhie,
comandantul de facto al Armatei ramane insa Seful
Marelui Stat Major al Armatei, iar acest lucru nu
trebuie uitat. El, Seful Marelui Stat Major al Armatei,
este de fapt creierul si autoritatea de necontestat a
acestui organism viu, Armata. El este cel care o
reprezinta la cel mai inalt nivel de competenta, iar
Mircea Chelaru a reprezentat-o cu cinste, demnitate
si onoare. Atunci cand acest lucru nu a mai fost
posibil � din motive independente de vointa lui �
Mircea Chelaru a demisionat. Un act de demnitate
si curaj intr-o lume din ce in ce mai lipsita de
asemenea calitati morale de exceptie, o lume in care
se cultiva cu predilectie servilismul, lichelismul si
obedienta politica.
Tocmai de aceea, pe mine personal, m-a uimit
intrarea in politica a generalului Chelaru. Nu contest
ca a fost animat de cele mai bune si sincere intentii,
dar m-a mirat mai ales faptul ca un om cu pregatire informativa si de contraspionaj � domeniu in care a si
activat un timp � n-a sesizat ca a intrat pe un "teren
minat� si ca pe un asemenea teren are nevoie si de o
altfel de pregatire.
Nu sunt, trebuie sa marturisesc, un admirator
neconditionat al generalului Chelaru. Incerc, pe cat
posibil sa fiu insa un om obiectiv, fidel principiului:
"Prieten mi-e Platon, dar mai prieten mi-e adevarul� si, in
acelasi timp, ca cercetator in domeniul istoriei, un om
care cultiva cu obstinatie ideea "Audiatur et altera pars�.
As vrea sa stiu mai multe despre
perioada in care s-a aflat in fruntea
CADA, despre perioada in care s-a
aflat in fruntea unei diviziuni importante
a S.R.I. si, mai ales, despre
natura conflictelor pe care le-a avut
cu unii sefi din respectiva structura
(exista si alte pareri decat a domniei
sale vizavi de plecarea din S.R.I.,
pareri mentionate in mai multe
lucrari aparute dupa evenimentele
din decembrie 1989, care, desigur,
trebuie privite cu orecari rezerve,
dar nu pot fi ignorate). As vrea sa
stiu mai multe si despre perioada in
care a facut politica, dar mai ales
despre conditiile in care a
"sucombat� un partid - in fruntea
caruia s-a aflat pentru un timp �,
partid cu adevarat reprezentativ
al intereselor romanilor din
Transilvania, PUNR.
Ca Mircea Chelaru, animat
probabil de aceleasi bune intentii, a continuat sa
cocheteze cu politica, o dovedeste candidatura sa
pentru un loc in Parlamentul Romaniei pe listele PPDD.
Ca n-a fost sa fie nici nu mai conteaza acum.
Toate aceste opinii personale pe care le-am expus cu
sinceritate, nu ma impiedica insa sa remarc OMUL de
exceptie care a fost si este generalul Mircea Chelaru,
omul cu o cariera militara exemplara, incheiata insa prea
repede, poate brutal de repede.
O dovada in plus a faptului ca "nu vremurile sunt sub
oameni, ci oamenii sunt sub vremuri�.
Probabil ca toate aceste intrebari rostite de mine, si
poate si altele, nerostite de unii, vor primi candva un
raspuns, atunci cand generalul Mircea Chelaru va gasi
de cuviinta sa-si scrie memoriile.
Pana atunci insa, dupa un vechi obicei ostasesc, nu
putem spune decat: Onorul la General!
Si, desigur, toate urarile de bine Marianei Cristescu,
cea care a ingrijit si coordonat volumul punand "o
bucatica� din sufletul ei mare la temelia unui asemenea
demers laudabil.
NICOLAE BALINT
Carti noi
MIRON MANEGA:
"ACESTI NETREBNICI CARE NE CONDUC �
Interviu cu Mihai Eminescu�.
Piesa de teatru intr-un act si 4 scene.
CATEVA LAMURIRI NECESARE
Sensul acestui "interviu� este acela
de a releva halucinanta acualitate a
gandirii lui Eminescu si vastitatea
preocuparilor sale. Pentru ca Mihai
Eminescu nu a fost doar poet si ganditor,
ci si un mare jurnalist roman (cel mai
mare) si, in aceasta calitate, primul
analist economic si politic din istoria
Romaniei. A fost, de asemenea, primul
sociolog, in sensul deplin al cuvantului,
si autorul unei teorii despre stat: STATUL
ORGANIC. "Diagnosticele�, avertismentele,
analizele si solutiile sale,
bazate pe o profunda cunoastere a
realitatilor romanesti, a istoriei si a
contextului european, sunt valabile si
astazi. Citindu-i textele publicistice, ai
senzatia ca sunt scrise aici si acum.
Pornind de la aceasta realitate
culturala, care, desi publica, este
necunoscuta publicului (caci Eminescu
este mai mult citat decat citit), ne-am
gandit sa-l "confruntam� cu situatia din
prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtuala este proiectia
in prezent, pentru ca raspunsurile "intervievatului� sunt, de fapt, extrase
din textele sale aparute in publicatiile Federatiunea, Convorbiri Literare,
Curierul de Iasi (1869-1877), Timpul (1877-1883), Romania Libera (1889) si
din manuscrisele publicate postum.
Aceasta piesa de teatru nu intentioneaza sa impresioneze prin ceva
ce tine strict de rigorile scenei. Ea are, mai degraba, caracter didactic
decat dramatic sau literar, pentru ca propune redescoperirea lui Eminescujurnalistul,
pentru cei care nu i-au cunoscut aceasta latura, si reinvatarea
lui, pentru cei care i-au citit publicistica in "Opere complete�.
Singurul artificiu literar pe care mi l-am permis este, de fapt, o tehnica
de marketing al ideilor: intrebarile formulate de jurnalistul care-i ia
interviul... jurnalistului Eminescu sunt concentrate pe probleme din
proxima actualitate: problema "maidanezilor�, CFR-ul, modificarea
Constitutiei, libertatea presei, integrarea in Europa, chestiunea
ungureasca, chestiunea evreiasca, pericolul rusesc, Basarabia, problema
"cadavrului din debara�, Ortodoxia romaneasca, in sine si in context,
Catedrala Mantuirii Neamului, coruptia din justitie etc.
Spectaculozitatea acestui interviu (in masura in care este, intr-adevar,
spectaculos) nu sta in meritul autorului (subsemnatul, adica), ci in forta
raspunsurilor lui Eminescu. Care sunt, asa cum am precizat la inceput,
riguros documentare, caci au fost extrase din publicistica marelui poet
(cu exceptia ultimei replici din Scena II, care este inventata).
Sensul demersului de fata este acela de a restitui constiintei publice,
intr-o sinteza scenica, anvergura si adancimea gandirii eminesciene,
atat de ocultata, deformata sau demonizata prin stereotipuri si clisee
ideologice, in functie de interesele politice momentului.
"Omul deplin al culturii romane�- asa cum l-a definit Constantin Noica
- a avut, de fapt, cea mai cosmopolita viziune politica asupra istoriei
popoarelor, dar si cea mai profunda iubire de tara si de poporul sau, pe care lea
slujit neconditionat, dar in cunostinta de cauza. Trag nadejde ca "interviul� cu
Mihai Eminescu va fi macar o tema de "regandire�a celei mai slavite si mai
blamate personalitati nationale din ultimele doua secole.
SUBIECTELE "INTERVIULUI�: "Acesti netrebnici care ne conduc�;
Problema maidanezilor; Coruptia din CFR; Modificarea Constitutiei; Statul
Organic; Integrarea in Europa; Chestiunea evreiasca; Chestiunea
ungureasca; Pericolul rusesc; Basarabia; "Cadavrul din debara�; Catedrala
Mantuirii Neamului; Coruptia, mita, tradarea nationala.
MIRON MANEGA
