Din numeroasele sondaje facute in ultimii ani, milioane
de romani sunt convinsi ca inainte de 1990 traiau mai bine. Au in vedere preturile marfurilor, precum si taxele si impozitele percepute de stat.
Comparatia este si mai reala in prezent, dupa 24 de ani traiti in asa-zisul capitalism de tip romanesc, in care majoritatea populatiei o duce mai rau decat inainte de '89, daca avem in vedere salariul si ceea ce se poate cumpara cu el, locurile de munca si locuintele, mai ales pentru tineri.
"Statisticile seci spun ca preturile au crescut de vreo 4.000 de ori intre 1989 si 2013. Serviciile s-au scumpit cel mai mult, precum si apartamentele. Cu alte cuvinte, 1 leu de pe vremea comunismului valoreaza azi doar 40 de bani. Asta inseamna, printre altele, ca un salariu mediu din 1989 (3.000 de lei) echivaleaza azi cu 1.200 de lei (sau cu doar 75% din salariul mediu de 1.600 de lei noi, inregistrat in luna iunie a acestui an)".
In Romania de atunci erau unele produse mai scumpe decat acum: ouale, cafeaua, uleiul, zaharul, carnea de porc, electrocasnicele si electronicele etc. Insa erau si produse cu mult mai ieftine, ca branzeturile, laptele, painea, tigarile, benzina, serviciile, precum si incalzirea centrala, transportul cu metroul, autobuzul si trenul, chiar si multe articole de imbracaminte (mai ales pentru copii) si de incaltaminte, sa nu mai vorbim de legume si fructe, care acum se importa, mai ales toamna si iarna, in proportie de 75-80%.
Unui muncitor care castiga atunci in jur de 2.500 de lei lunar, banii ii ajungeau pentru mancare, haine, incaltaminte, pentru un concediu de 18 zile la mare sau la munte si plata ratelor la apartament (daca l-a cumparat), mai punea si ceva la CEC. Acum, acesti bani abia daca ii ajung sa-si petreaca 7 zile de concediu, doua persoane la mare, la un hotel de doua si mai rar de trei stele. Insa, cum taxele si impozitele cresc mereu (recordul s-a doborat la toate capitolele in acest an), se inventeaza altele noi, precum cele pe stalpi si cabluri electrice, trotuare si "zebre", pentru constructii speciale, cosuri de fum etc.
Serviciile se scumpesc mult: pretul gazului, energiei electrice, carburantilor (litrul de benzina sau de motorina, din 2014, va fi de circa 7 lei), iar veniturile oamenilor de rand scad din aceasta cauza.
Ce folos ca, acum, oferta de produse este extraordinar de bogata, daca populatia nu are cu ce cumpara minimul necesar pentru un trai decent la nivelul secolului XXI!
Indiscutabil, oferta de produse alimentare si industriale din zilele noastre este dintre cele mai bogate si variate, asigurata de marile lanturi de magazine occidentale, care au invadat Romania, unde au gasit o piata de desfacere imensa (de unde obtin un profit pe masura). Insa ce folos, daca majoritatea romanilor intra in magazine, se uita la preturile marfurilor pe care le-ar dori sa le achizitioneze si pleaca resemnati cu plasa goala! E trist, dar adevarat, ca la noi se produc prea putine bunuri de larg consum, si in special alimente, iar sutele de mii de hectare de pamant sunt nelucrate pentru ca micii proprietari nu au unelte si nici bani sa plateasca lucrarile. Ele vin din import, in ambalaje colorate, insa multe dintre ele
de-o calitate indoielnica, la preturi cu care nu pot concura produsele romanesti care sunt mai scumpe din cauza tehnologiei (e vorba si de productivitatea muncii scazute), a consumului energetic exagerat de mare, a organizarii si seriozitatii.
Si, uite asa, an de an, ai nostri guvernanti, pe motiv ca nu sunt rentabile, au falimentat fabricile noastre pentru a le vinde la pret de nimic la arabi, turci, italieni, austrieci, americani si alti straini, care le-au transformat in maldare de fier vechi (apreciere facuta in anii '90 de Petre Roman), din care au incasat triplul sumelor cu care le-au cumparat, ramanand si cu terenul a carui valoare este de cateva ori mai mare (fiind in buricul targului), decat pretul platit statului roman la vanzare.
Urmarea acestei dezindustrializari: pierderea a sute si sute de mii de locuri de munca, cresterea fara precedent a somajului, plecarea in strainatate a milioane de romani care muncesc pentru straini aducandu-le profituri grase, iar la noi, in loc sa creasca nivelul de trai, scade mereu, indepartandu-ne, din acest punct de vedere, tot mai mult de tarile dezvoltate.
De ce s-a ajuns aici? Pentru ca pe toate guvernele si partidele politice de dupa 1990 si clientela lor le-a interesat sa se imbogateasca cu pretul distrugerii economiei nationale, incat acum trebuie sa stam cu mana intinsa la FMI, Banca Mondiala, Consiliul Europei pentru a ne acorda bani imprumut ca sa platim salariile bugetarilor si pensiile, sa nu inchidem spitalele si scolile, sa ne facem ca realizam autostrazi si ca avem crestere economica. In realitate, am ajuns sa ne conduca cei care ne imprumuta miliardele de euro, cei care maresc averile clanurilor mafiote si ale evazionistilor lasati de guvernanti si de justitie sa prospere, iar populatia sa fie tot mai saraca.
