Rezolutia Centrului European de Studii Covasna-Harghita

Distribuie pe:

Sesiunea Nationala de Comunicari Stiintifice "Romanii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultura si
civilizatie�, editia a XIX-a, s-a desfasurat in perioada 7-9 noiembrie 2013, la Sfantu Gheorghe si Izvoru
Muresului, cu binecuvantarea si participarea IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei si Harghitei. La
lucrarile sesiunii au participat prefectul judetului Harghita, Jean-Adrian Andrei, primarul comunei
Voslobeni, Dumitru Mihail Tinca, istoricii Ioan Scurtu, Stefan Paun, Alexandru Porteanu, Petre Turlea,
Ioan Giurca si sociologul Radu Baltasiu din Bucuresti, Ioan Agrigoroaiei din Iasi, Gelu Neamtu din ClujNapoca, Sorin Damean din Craiova, fostii ministri Doru Viorel Ursu si Nicolae Noica, precum si arhivistul,
istoricul si profesorul Corneliu Mihail Lungu care a fost omagiat la implinirea varstei de 70 de ani.
In plenul sesiunii si pe sectiuni au prezentat comunicari peste 100 de cunoscuti specialisti � cercetatori,
cadre didactice universitare, muzeografi, arhivisti, etnografi, sociologi teologi, profesori, preoti si alti oameni
de stiinta si cultura, din peste 30 de localitati din intreaga tara. La actuala editie, pe langa probleme referitoare
la istoria si cultura nationala, majoritatea temelor au abordat aspecte ale istoriei si culturii romanesti din sudestul
Transilvaniei si ale convietuirii interetnice din zona Arcului Intracarpatic.
In urma dezbaterilor, s-a formulat un important set de propuneri, grupate in urmatoarea Rezolutie:

� Sesizarea Parlamentului, a
Guvernului si punctual a
ministerelor cu privire la:

a) disolutia autoritatii Statului
Roman in regiune prin subordonarea
autoritatilor si institutiilor
publice locale, inclusiv a administratiei
judetene de stat, intereselor
iredentiste maghiare;

b) implicarea autoritatilor si
institutiilor publice locale in
crearea bazelor instaurarii de
facto a unei autonomii teritoriale
pe criterii etnice a judetelor
Covasna, Harghita si partial
Mures, maghiarizate samavolnic
in perioada ocupatiei maghiare si
a experimentului stalinist al
Regiunii Autonome Maghiare;

c) implicarea autoritatilor si
institutiilor publice locale, inclusiv
a unitatilor de invatamant, in
promovarea proiectului separatismului
teritorial pe criterii etnice si
a sentimentului de ura si sovinism
antiromanesc in randul populatiei,
in general, si a tineretului in special;

d) sustinerea financiara si
organizatorica de catre autoritati
si institutii publice locale a unor
tabere extremiste, la care participa
inclusiv membrii unor organizatii
interzise in Ungaria;

e) "modelul� de nesupunere
civica oferit populatiei ca act de
mare virtute de catre primari sau
presedinti de consilii judetene
care: refuza sa arboreze drapelul
Romaniei pe sediile unor institutii,
refuza sa poarte esarfa tricolora,
arboreaza drapelul Ungariei pe
institutii publice sau a asa-zisul
drapel secuiesc compus in 2008,
se adreseaza la manifestari
publice exclusiv in limba maghiara,
organizeaza manifestari si
programe dedicate sau care
privesc exclusiv minoritatea
maghiara, majoritara numeric in
zona, inlocuiesc inscriptiile publice
in limba romana cu altele in limba
maghiara, refuza sa ingrijeasca/
amplaseze monumente romanesti,
amplasand exclusiv monumente
referitoare la istoria maghiara sau
chiar busturile unor fascisti ori
criminali de razboi (Wass Albert,
Nyro Jozsef), fac angajari in sectorul
public exclusiv pe criterii etnice etc.

f) nevoia de monitorizare si implicare
a administratiei centrale pentru
a asigura romanilor din regiune
drepturi fundamentale precum:
dreptul la identitate, dreptul la
munca, dreptul la invatamant,
dreptul la cultura etc.

g) elaborarea unei legislatii care
sa sanctioneze cu pierderea
mandatului utilizarea de catre alesii
locali a prerogativelor publice
pentru promovarea si desfasurarea
unor activitati privind separatismul
teritorial pe criterii etnice, contrare
juramantului depus la investirea in
functia publica de demnitar local in
Romania.

� Sesizarea Senatului Romaniei
pentru respingerea initiativei
legislative a UDMR privind oficializarea
limbii maghiare in justitie.
Legislatia romana, in acord cu Carta
Europeana a limbilor minoritare si
regionale, prevede dreptul persoanelor
de a se adresa in limba
materna in justitie prin intermediul
unui translator. Utilizarea in scris nu
doar ca nu se justifica, actele fiind
intocmite de avocati si nu de petenti
care neavand pregatire juridica nu
se pot adresa in scris nici in romana
nici in alta limba, dar presupune
alte doua mari inconveniente:
suportarea unor costuri uriase de
traducere ale tuturor actelor,
precum si angajarea de procurori si
judecatori pe criterii etnice de la
nivel de judecatorie pana la nivelul
Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
trebuind a fi infiintate sectii paralele
fiecarei sectii din cadrul instantelor
de judecata, cate una pentru fiecare
minoritate.

� Verificarea retrocedarilor in
natura a terenurilor agricole, forestiere
si constructii, respectiv sesizarea
instantelor de judecata
pentru anularea Titlurilor de proprietate
eliberate nelegal in baza
Legii nr. 1/2000, 247/2005, OG 83/1999
si urmatoarele in conditiile in care
statul roman i-a despagubit pe
proprietarii unguri dupa Primul
Razboi Mondial (asa-numitul "proces
al optantilor� de la Paris). In ciuda
limbii de lemn cum ca "Ungaria nu
ia Transilvania si pleaca cu ea�, in
urma aplicarii arbitrare a legislatiei
in domeniul retrocedarilor, se constata
dobandirea masiva in conditii
ilegale de terenuri agricole si
forestiere, precum si de constructii
unele amplasate strategic (spitale,
scoli, unitati militare, parcuri
nationale) de catre entitati care
reprezinta interesele altui stat in
inima Romaniei. In conditiile in care
statul roman i-a despagubit pe grofi
si pe urmasii acestora in 1925, iar
dupa 1945, conform legislatiei
internationale, o serie dintre mostenitorii
acestora au fost declarati
criminali de razboi, neaplicarea
legislatiei in domeniu constituie cel
mai grav atentat la adresa securitatii
nationale din ultimii 23 de ani.
Ba mai mult, in cazul multor imobile
acordate nelegal in prezent din
bugetul public se platesc chirii
pentru scoli, spitale, institutii celor
care le-au dobandit pe nedrept.
Astfel, prin cetatenii sai sau prin
bisericile maghiare, Ungaria a ajuns
sa domine nelegal din punct de
vedere al proprietatii Transilvania.
Daca legislatia proprietatii ar fi fost
aplicata corect in judetele Covasna
si Harghita nu s-ar fi putut cere
autonomia teritoriala a unor teritorii
aflate in proprietatea Statului
Roman, proprietati platite si detinute
de Statul Roman legal din 1922.

� Regionalizarea, in masura in care
va avea loc, trebuie sa cuprinda
judetele din actuala regiune de
dezvoltare Centru: Alba, Sibiu,
Mures, Harghita, Covasna si Brasov.
Aceasta este, in opinia participantilor,
conditia garantarii modernizarii
administratiei, a politicii
interne locale, a gestionarii finantelor
locale in raport cu interesele
reale ale cetatenilor. Avand in
vedere comportamentul nationalist
sovin, antiromanesc din ultimii 23 de
ani a persoanelor care ocupa functii
de demnitate locala, creionarea
unei regiuni in care formatiunile
extremiste maghiare, moderate sau
radicale, ar detine controlul, ar
conduce la accentuarea fenomenului
de epurare pe criterii etnice
a romanilor din aceste zone si la
accentuarea fenomenului de
separatism teritorial.

� In domeniul cultural, participantii
la sesiune solicita autoritatilor
competente urmatoarele:

a) luarea unor masuri urgente
pentru promovarea culturii traditionale
din Harghita si Covasna, in
conditiile in care demografia romana
din zona scade mult mai rapid decat
in restul Romaniei, pe fondul activitatilor
programatice antiromanesti
manifestate, la vedere sau mai subtil,
in regiune, care a determinat un
exod permanent al romanilor in alte
localitati din tara.

b) instituirea unui mecanism de
supervizare a manualelor de
istorie, a tuturor lucrarilor auxiliare
care se adreseaza elevilor, in
particular a celor din Harghita si
Covasna, in spiritul Constitutiei
Romaniei si al respectului drepturilor
omului, de catre o comisie mixta
formata din reputati specialisti din
cadrul Ministerului Educatiei
Nationale si Academiei Romane.
Cu acest prilej reiteram solicitarea
de a avea un reprezentant
al profesorilor de nationalitate
romana din Harghita-Covasna, cu
girul Forumului Civic al Romanilor
din Covasna Harghita si Mures,
in functia de consilier al ministrului
educatiei in problematica
specifica zonei.

� Refacerea infrastructurii simbolice
romanesti prin incurajarea
construirii unor monumente si
simboluri, inclusiv prin inaltarea, la
Arad, a unui monument dedicat celor
40 mii de romani care au pierit la 1848.

� Verificarea monumentelor si
grupurilor statuare amplasate in
Transilvania dupa 1990, in conditiile
in care autoritatile locale au
inaltat busturi ale unor persoane
condamnate pentru crime de
razboi, persoane care au facut
parte din guverne fasciste maghiare,
ori cu simbolistica iredentista
precum "Gardianul Carpatilor�
recent ridicat in judetul Harghita.
Inlaturarea Stemelor Ungariei
Mari amplasate in ultimii trei ani
de pe frontiscipiul unitatilor de
invatamant din zona.

� Sustinem, de asemenea, instituirea
unui program pentru promovarea
unui jurnalism intercultural,
familiarizat cu problematica
romanilor din Harghita si Covasna.
In acest sens, solicitam autoritatilor
competente aprobarea proiectului
nostru. Scopul programului este
asigurarea formarii unui numar
critic de jurnalisti din presa
centrala romaneasca si internationala
in problematica Arcului
Carpatic. In acest fel, se va
asigura informarea corecta si
operativa a opiniei publice
romanesti, a clasei politice, a
opiniei publice internationale
privind problematica comunitatilor
romanesti aflate in situatia de a fi
minoritare in cele doua judete.

Sfantu Gheorghe
11.11.2013

BIROUL DE PRESA
AL CESCH

Lasă un comentariu