UNIVERS CULTURAL

Distribuie pe:

Raft

POEZIA CA RUGACIUNE

Aceasta carte este rodul unui gand bun, ajuns pe
a doua sa treapta - Festivalul National de Creatie si
Interpretare "Ana Blandiana�, Editia a II-a, desfasurat
la Braila, in perioada 31 mai � 1 iunie 2013, in cadrul
Scolii "C. Sandu�Aldea�, o editie care si-a propus
sa puna in balanta semnificatiilor
sintagmatice doua metafore:
"rugaciunea poeziei� si "poezia
rugaciunii�, pe suportul a doua opere
fundamentale din literatura romana,
semnate "cu coltul inimii�, ca intr-o
"rugaciune a inimii�, de Vasile
Voiculescu si Ana Blandiana.
Manifestarile culturale de la Braila,
ingenios puse in portativ de un
dascal de vocatie si inspiratie, dr.
Gabriela Vasiliu, s-au bucurat de
prezenta deosebita, in opinia gazdelor,
a invitatilor de onoare, scriitorii Ana
Blandiana si Nicolae Baciut, prin
care s-a conturat triunghiul unei idei
rodnice, de mare audienta si impact.
Tematica festivalului, Rugaciunea
Poeziei, a reunit, la aceasta editie,
1061 de participanti, din 34 de judete si 77 de localitati,
ceea ce vorbeste de la sine despre interesul
manifestat pentru acest proiect cultural de exceptie.
Mai mult, contributiile participantilor la Festivalul
National de Creatie si Interpretare "Ana Blandiana�
au fost materializate in trei lucari, trei antologii
intitulate simbolic: "Pe unde umbli, Poezie?� (poeme),
"Orase de silabe�- silabisirea poeziei (eseu),
"Rugaciunea Poeziei� (critica literara), aparute sub
atenta si devotata ingrijire a scriitorului Nicolae
Baciut, la Editura Nico, Targu-Mures, dupa cum se
consemneaza in "jurnalul� "intamplarii� de la Braila.
O componenta importanta a acestui veritabil
eveniment cultural a fost Simpozionul National
"Poezia Rugaciunii � Rugaciunea Poeziei�, desfasurat
in parteneriat cu Muzeul Brailei, la Casa
Memoriala"Panait Istrati�, moderat de conf. univ. dr.
Balan Zamfir, o reuniune culturala, la care au participat
scriitori, profesori si elevi de la scoli si licee din Braila,
Cluj, Galati si Tecuci. Totul sub pavaza a zeci de lucrari
de grafica, sub genericul "Portrete in
rugaciune�, realizate de Constanta
Abalasei-Donosa, artist plastic si
grafician brailean, care a expus 36 de
portrete ale unor nume de marca ale
spiritualitatii si culturii romanesti, intre
care parintele Arsenie Boca, monahul
Nicolae Steinhardt, Nichifor Crainic,
Constantin Noica...
Lucarile sustinute la simpozion,
precum si alte texte trimise in contul
acestuia sunt materia acestei lucrari,
care se constituie in dovada peremptorie
a locului si a rolului poeziei, atat in
dimensiunea sa prezenta, cat si in cea
recuperatorie, de restituire.
Prin tinuta intregului complex de
actiuni din cadrul Festivalului National
de Creatie si Interpretare "Ana
Blandiana�, Braila intra in biografia Anei Blandiana si
ca o demonstratie a nevoii de canon literar, inclus fara
prejudecati in agenda actualitatii literare.
Fara falsa modestie, trebuie sa recunosc ca e un
privilegiu, e o sansa pentru mine sa fiu parte a unui
capitol de istorie literara in patria lui Perpessicius, a lui
Panait Istrati, a lui Fanus Neagu.
Prin Festivalul National de Creatie si Interpretare
"Ana Blandiana�, Ana Blandiana este de-acum si a
Brailei, asa cum este a atator locuri referentiale pentru
destinul unui autor care a marcat fizionomia poeziei
romanesti contemporane, fara drept de apel.
Lucrarea de fata va sta cu cinste in dosarul receptarii
Poeziei rugaciunii si in cel al Rugaciunii poeziei.
NICOLAE BACIUT

Scena

Piatra - intre prapastia
memoriei si deziluzia realitatii

Piesa dramaturgului Marius
von Mayenburg "Piatra� este o
scriere in care actiunile din viata
acelorasi personaje se intrepatrund,
parcurg piste inselatoare,
aproape niciodata urmarite
pana la sfarsit, pentru ca mai apoi
sa se recompuna intr-un tablou
mai vast. Textul aduce in primplan
procesul de disolutie al
structurilor umane si sociale
erodate in cazul nostru de evenimentele
istorice bulversante pe
care Germania le-a trait pe parcursul
secolului XX. Evolutia
personajelor este urmarita
asadar, prin pasaje care se intretaie
si se suprapun, din anul 1935
al epocii naziste, parcurgand
apoi anul capitularii � 1945, al
unui stat infrant si in ruine, apoi
anii refugiului si ai separarii
Germaniei in doua regimuri
politice diferite. Anul 1993, de
dupa reunificare, este ultimul in
ordinea momentelor piesei, daca
ar fi sa le luam cronologic.
In montarea de pe scena
Teatrului Studio cu masteranzii
Universitatii de Arte, regizorul
Theodor Cristian Popescu inchipuie
un spectacol de rafinament
in termenii unui realism axat pe
actiuni ce par a anticipa o drama
circumscrisa unui trecut dubios
si plin de tradari.
Aportul actorilor in spectacol
detine o pondere cel putin egala
cu cea a regiei. Personajele apar ca
niste portrete desprinse dintr-un
vechi album de fotografii, imprimanduse in memoria afectiva a
spectatorilor prin prestatiile
actoricesti.
Cu toate deosebirile de fond intre
aceste doua personaje - Mieze si
Witha - exponente ale unor categorii
sociale si grupuri etnice aparent
opuse, o ciudata fraternitate se
instaureaza intre traiectoriile lor
existentiale. In ultima analiza, marile
transformarii ale societatii din cei
aproape 60 de ani pe care Witha ii
traverseaza o vor marca intr-un mod
asemanator cu destinul evreicei
Mieze. Durerea, frica, teama de
persecutii, deznadejdea vor provoca
si in sufletul ei aceleasi leziuni,
venite prin alte circumstante.
Georgiana Ghergu in Witha este
singura interpreta din spectacol
care parcurge toate timpurile
actiunii. Ea a avut sarcina dificila de
a intruchipa cu emotie si adevar
trairile unui personaj atat de mobil.
Actrita intra insa uneori cu o prea
mare usurinta in starile varstelor, fara
sa puncteze o metamorfoza evidenta
si necesara in jocul sau. Ioana
Cheregi in Mieze convinge printr-un
joc ponderat, lipsit de artificii. Vocea
ei este a sangelui umilit, a orgoliului
ranit si nu a aparentelor conciliante.
In jocul Emiliei Banciu (Heidrun)
razbate nostalgia pentru o lume
usor infrumusetata de capriciile
memoriei, o nostalgie dublata insa
de ironie, mai degraba o spaima
secreta in fata unor realitati
indoielnice si perisabile. Bianca
Holobut (Stefanie) isi alterneaza
registrul in functie de varsta
personajului, servindu-se cand de
gesturi stangace, de copil, cand de
tonul ironic si revendicativ al unui
om deposedat de un bun care i se
cuvenea. Portretul adolescentei
Hannah - nonconformista si cu o
psihologie confuza - este schitat de
Amelia Toaxen. Alt tanar artist cu o
contributie notabila, ce ajuta la
conturarea acestui tablou, este
Adelin Ilie in Wolfgang, singura
prezenta masculina de pe scena.
Abordarea scenografica tradeaza
o anumita saracie a mijloacelor de
recuzita, dar este functionala.
Decorul nu se ridica la spiritul
spectacolului. Evolutia tinerelor
talente te fura insa si nu prea ai timp
sa il remarci, atmosfera reprezentatiei
fiind sustinuta aproape in
intregime de protagonisti.
SILVIU MILASAN

Autori sighisoreni: Gabriella Costescu
Pre... numele
busuiocului

Colectia de poeme care se boteaza aici in
numele busuiocului vine din strafundurile
ancestrale ale poetei Gabriella Costescu.
Radacina vie a stramosilor razbate aici la
lumina, iar poemele ei imprejmuiesc acest loc
sacru, cerandu-ne sa pasim cu luare-aminte
in acest teritoriu pur si incarcat de semnificatii.
Dubla savarsire, in limba romana si in limba
engleza, a numelui busuiocului are meritul de
a posta poezia Gabiellei Costescu acum si aici, in deplin context postmodern.
Intre atunci si acolo; si acum si aici, se formeaza astfel o punte de
trecere: lejera si diafana uneori, dureroasa si impovarata de amintire alteori.
Dragostea si istoria devin surori de cruce in acest prohod al metaforelor,
cantat ba in frunza de liliac, ba in alamuri lustruite de vremuri. Ritmul
busuiocului le tine laolalta. Sfinte si vesnice, cele doua umbla la brat
peste amintiri proaspete si peste pietre coplesite de nepermisa uitare.
Credinta si speranta, purtate pe bratele iubirii dintai ale fiintei si ale
amintirilor de pe urma ale obstei, formeaza un al doilea cuplu de forta
luminoasa din versurile perlei de Sighisoara, care poarta numele Ingerului
priponit in Coastisa vremilor de acum si de odinioara.
Poezia de la Sastina face nota aparte in acest discurs in numele
busuiocului, fiindca leaga in mod explicit foclorul de rostirea
contemporana a versului, in lumina mistica a focului de tabara.
Binecuvanta fie logodna celor doua! Fara radacina amintirii noastre
de ginta, poezia ar fi samanta cazuta langa drum. Fara fervoarea poesis-ului
de rigoare, folclorul ar fi calatorie in pustiu. Pentru orice eventualitate,
Gabriella Costescu se ofera sa ne fie calauza pe drumul spre Muntele
Vrajit, un fel de Parnas al tulnicului.
Dincolo de spectrul ostasului cazut, lumina sperantei si a iubirii, a credintei
si a amintirilor sfinte continua sa creasca. Lespedea de marmura alba nu
estompeaza un mormant, ci este un soclu pentru sufletul eroului jertfit
iubirii de glie. Lipsa lui devine motiv de pelerinaj si popas in numele
busuiocului. Miorita noastra de alta data si dintotdeauna isi primeste replica,
implinind ultima dorinta a voinicului gata de nunta, in numele busuiocului.
ION BUCIUMAN, Speranta TV. Bucuresti

Puls

ECHINOX - 45

In zilele de 6 si 7 decembrie 2013, la Cluj-Napoca, vor avea loc manifestari
dedicate implinirii a 45 de ani de existenta a revistei "Echinox�.
In program: Vineri, 6 decembrie, orele 11-13 - Adunare festiva in Aula
Magna a Universitatii "Babes-Bolyai�, ora 13,30 - Dezvelirea, pe cladirea
din strada Universitatii nr. 7, a placii care marcheaza aceasta aniversare,
ora 14,00 - Cocktail oferit de Rectorul Universitatii "Babes-Bolyai�, ora
17,00 - Vernisajul expozitiei de arta plastica "Echinox�, la Muzeul de
Arta; Recital de pian sustinut de Georgiana Fodor, de la Academia de
Muzica "Gheorghe Dima�, in sala Tonitza a Muzeului de Arta.
Sambata, 7 decembrie, orele 10-13 (la Uniunea Scriitorilor, Filala
Cluj, strada Universitatii nr. 1) - Lansarea antologiei Poeti germani ai revistei
Echinox�; Lansarea unor carti publicate de echinoxisti in anul 2013,
prezentate, la cerere, de autorii lor; Cocktail, ora 17,00 (la Facultatea de
Litere, strada Horea, nr. 31); Expozitie de carte a fostilor si actualilor
redactori ai revistei "Echinox�; Recital de poezie echinoxista, in lectura
autorilor. (N.B.)

FESTIVALUL INTERNATIONAL
DE POEZIE "NICOLAE DRAGAN�

Primaria Galda de Jos, Alba, organizeaza cea de a III-a editie a
Festivalului International de Poezie "Nicolae Dragan�.
CONCURS DE CREATIE POEZIE: 10 OCTOMBRIE � 7 DECEMBRIE 2013
La concurs poate participa orice persoana, indiferent de varsta, care
nu este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Concurentii vor trimite pe fisier atasat cate 3 poezii insotite de un motto
intr-un singur fisier atasat (toate poeziile intr-un singur document), pana la
data de 17 noiembrie 2013, pe adresa de e-mail festivaldragan2013@yahoo.ro
(motto va fi scris sub titlul fiecarei poezii).
PERSOANA DE CONTACT � LUNCA MIHAELA
Email mirabilasamanta@yahoo.com, tel. 0258 84.61.23, orele 8-12, 0758 39.14.85.
Pe un alt fisier se vor trimite datele personale ale autorului insotite de
acelasi motto.
Juriul festivalului va fi compus din personalitati literare din judetul Alba.
Lucrarile vor fi trimise juriului prin posta electronica.
Fiecare membru va nota independent fara a cunoaste opinia celorlalti.
Cumulul de puncte va fi realizat de catre organizator in prezenta juriului,
stabilindu-se pozita fiecarui concurent in cadrul concursului.
Festivitatea de premiere va avea loc in data de 7 decembrie 2013 Alba Iulia.
Toti participantii vor primi diplome de participare prin posta electronica.
PREMII: PREMIUL "NICOLAE DRAGAN� - 1000 RON, PREMIUL I - 700
RON, PREMIUL II - 500 RON, PREMIUL III - 300 RON. (N.B.)

Lasă un comentariu