Cultura si arta

Distribuie pe:

Albinele si Icoanele

Dragostea sfintilor pentru animale
si dragostea animalelor pentru sfinti

In urma cu zece ani, un evlavios
apicultor, pe nume Isidor Timinis,
s-a gandit sa introduca intr-unul
din stupii sai o icoana cu Rastignirea
Domnului. Deschizand
stupul, la putin timp dupa aceea,
a constatat cu uimire ca albinele
au aratat respect si evlavie fata
de icoana, pe care au "brodat-o�
cu ceara, lasand neacoperite
chipul si trupul Domnului.
In regiunea Kapandriti, din
preajma Atenei, se petrece un
lucru minunat.
De atunci, in fiecare primavara,
acesta introduce in stupii sai
icoane cu Mantuitorul, cu Maica
Domnului sau cu sfinti, iar
rezultatul este mereu acelasi.
Candva i s-a dus o piesa lucrata
manual, la o manastire de maici,
reprezentand dealul Golgotei cu
cele trei cruci. Albinele au
"brodat� cu ceara intreaga suprafata
a compozitiei, lasand a se
percepe clar crucea Mantuitorului
si cea a talharului din dreapta Sa,
in timp ce crucea talharului din
stanga au acoperit-o cu un strat
gros de ceara.
Ultima data i-am dus si noi o
icoana a Sfantului Intai Mare
Mucenic si Arhidiacon Stefan, al
carui nume il poarta si umila noastra
editura. Dupa cum veti constata
si din fotografia pe care o
publicam aici, albinele au invesmantat intreaga icoana in ceara,
lasand neacoperite chipul si trupul
Sfantului.
Din nota introductiva a cartii
"Dragostea sfintilor pentru animale
si dragostea animalelor pentru
sfinti�, Monahul Simon, needitata
in limba romana.
Traducere din limba greaca:
Elena Dinu
(Sursa: Blogul
Sfantul Munte Athos

Debut editorial

MIRCEA CHELARU ADRIAN

Eu, Pur si Simplu

Mi-ar fi placut sa-ti spun atatea... Sa-ti
spun, poate, o poveste. Sa-ti spun,
poate, despre mine, despre vise,
ganduri nebune sau despre cuvinte...,
despre dansul norilor sau poate al
sufletelor. Sa pot sa reusesc sa mimez
ceea ce prea multi au ca si traire;
Falsitatea. Dar nu pot.
As vrea sa te cunosc. As vrea sa ma
cunosti. Sau poate ca ne-ar fi teama
de acest frumos banal moment. Acum,
cand stiu cine esti, si tu cine sunt,
intelegem ca nu suntem pregatiti. Ma
condamni ca nu-s ca tine, eu te iubesc
ca nu ma vrei.
Nimeni nu stie cine sunt si ce pot.
Nimeni nu stie cine esti si ce poti.
Invatam reactii, invatam atitudini, invatam zambete false si performam
banalul si penibilul. Dar, cum tu nu ma cunosti, si nici eu nu te cunosc,
accept ca nu am nimic de pierdut in fata ta. Platesc prin tradare si tupeu
riscul de a nu mai fi pe placul tau, si accept sa nu-ti mai fiu prieten. Pentru
ca, astazi , acum, am decis sa ma tradez de tine si sa ma implinesc..., sa fiu
OM. Sa fiu Pur si Simplu EU.

*

Desi imi spui ca am fost iubiti,
eu tot te caut,
tot incerc sa te gasesc.
Te-am cunoscut si te-am iubit
dinainte sa te intalnesc�
si am inteles ca toate iubirile de
pana acum au fost reeditari
ale primei iubiri.
Atingerile noastre poarta parfumul
florilor inca neinflorite.
Totul era atat de clar si cu sens
pana cand
privirea ta
a spart intunericul,
abisul.

*

Te caut in fiecare rasarit de
soare, in fiecare adiere a vantului,
in fiecare soapta, in fiecare
zambet. Te caut in ploile de vara,
in jocul cald al norilor, in zborul
liber al pasarilor, in poezia
nocturna a stelelor. Te caut peste
tot. Te caut in atingerile mele, in
imbratisari, in saruturi, in ganduri
si trairi, in mangaieri si priviri.
Si, de fiecare data, te gasesc in
bratele mele, in inima mea, in
sufletul meu. Si, cu tine si, prin tine,
devin EU, unul, Pur si Simplu.
Sufletele noastre se odihnesc intr-o
magie perfecta atunci cand
suntem impreuna. Iar cand nu
suntem impreuna, ele se cauta si
se cheama.
(Din volumul "Traind Pur si
Simplu�, Ed. Nico, in curs
de aparitie)

Atelier liric

PETRE CURTICAPEAN

Mai stai

Mai stai

sa-mi murmur

nelinistea

pe care-o traiesc

in preajma ta.

Mai stai

si nu iti cer

sa faci nimic.

Mi-e de-ajuns

prezenta ta

pentru ca sa doresc

sa nu se mai termine

nicicand

clipa aceasta

sfanta.

Si ne-om iubi

Si ne-om iubi topindu-ne-n amurguri

Vom saruta intaii zori roscati

Privind eternitatea cum se scurge

In brazi suiti pe creste, in Carpati

Vom obosi privindu-ne in suflet

Prin ceata despuiata din valcea

Strivindu-ne-n imbratisari proscrise

Adanci ca ochii tai de peruzea

Apoi ne vom ascunde-ntre petale

Sau dupa fulgii de omat divin

Ne-om cufunda-ntre stelele din ceruri

Cu care ne vom contopi deplin.

(Din volumul "Intarzie pe suflet�,
Ed.Nico, 2013)

EMILIA TUTUIANU

El

In tolba inimii, ascund

zambetul lui.

In caseta anilor adun boabe

de smarald si imagini.

Apoi, avantandu-ma din iarba deasa

a pamantului,

Ma furisez in noaptea albastra,

alergand bezmetic spre ceruri.

Caut fericirea ce s-a destramat

sub pleoapele ingreunate de lacrimi..

Caut parfumul mainilor sale

pocal revarsat din betia inimii
Si simt, cum din trup cresc,

aripi lungi de matase

Si sufletul imi transforma trairile in roua

Bob de dor
cu amintiri

Te priveam,

asa cum erai�

Cu dorurile stranse-n tine,

si sufletul garbovit de ani.

Iti priveam ochii,

tacuti si grei�

Cu umbre insingurate,

si lumini de stei.

Desprinsa din sufletul tau,

o stea va rataci mereu..

Si candva veni o zi,

cu zi de dureri

Ne vom privi tacut�

in ectenii boabe de-aminti

Tu

Nu puteam evoca

Inapoia gandului

Pasii incordati,

Cautatori de liniste

Zapada alba � iubire!

Mireasa de har

Ma-nvaluia in jurul ei

Pe tine cautandu-te

Sa-ti spun ca acolo, ei

Erau trecuti si uscati

�nu plange iubire,

ia-ma de mana, vino!

Iti iau inima in palme,

Caldura inimii tale�.

Singura existenta

Apoi nelinistile tale

Altruismul, daruirea ta

Le revars asupra oamenilor

Aratand, evocand�

MUGUREL PUSCAS

Actualizarea starii

SOMNUL ORASULUI (II)

Privesc cum doarme "Orasul de pe deal�

Spre dimineata visul se prelinge,

E toamna inca multa-n calendar,

Octombrie, incet, abscons, se stinge.

Decoru-i monoton si ruginiu,

Bizare constelatii zboara-n noapte,

Orasu-mi pare tainic si pustiu,

Din case mai razbat suspine, soapte.

Vad varfuri ce strapung neabisal

Sus, la "Padure�, se saruta fagii,

Ma bantuie din nou un vis veral...

Cu ochii verzi si buze dulci ca fragii.

Se-mperecheaza frunze pe alei,

Un ultim gest de clorofile-amoruri,

Cu iz de menta si miros de tei,

Ma prabusesc intr-ale mele doruri....

Privesc cum doarme "Orasul de pe deal�,

Noiembrie, tacut, in geam imi bate

Sub potpuriu de toamna ireal,

Te mai astept in cartea vietii... Parte...

Lasă un comentariu