CINE NE MAI VREA BINELE?

Distribuie pe:

O informatie ajunsa la urechile mele m-a
facut sa iau drumul satului Seleus, apartinator
de comuna Danes, unde, la un capat
de sat, pe o rana de deal mocirlit de glodul
lutos, se itesc nefiresc, tuguiate, cateva
zeci de cocioabe construite din resturi de
materiale ciuntite cine stie de la ce
daramatura de sura a "heiurilor� (fostii sasi).
De cum m-am apropiat de aceasta
priveliste dezolanta, copii cu zecile mi-au
inconjurat masina, fiind nevoit sa opresc,
sa nu care cumva, Doamne, pazeste, sa calc
pe vreunul. M-au intampinat cativa parinti
mai rasariti, ostoindu-i pe cei mici cu
cateva vorbe mai aspre, intr-o tiganeasca
colorata. Imediat dupa ce am coborat,
m-am si procopsit pe talpa incaltarilor cu
un noroc dezghiocat, in hohotele de ras
ale celor din jur. Pentru ei, eu eram
veneticul, cel care le-am calcat teritoriul,
dorind sa afle "ce benga� cotrobai prin
"raionul lor�, asa tam-nisam?
Prezenta mea acolo era motivata de
faptul ca, in fiecare zi, in jurul amiezii, cativa
straini, veniti tocmai din Regatul Unit, ii dau
ajutor celei mai sarace paturi de oameni,
facandu-si obiceiul de a le da infometatilor
parpaleci cate ceva de-ale gurii. Pe langa
distribuirea unor haine, ofera zilnic alimente
de stricta necesitate celor mai sarace familii
si cu copii numerosi, acordandu-le ingrijire,
spalandu-le si pansandu-le ranile supuroase,
altora dandu-le medicamente, dar cele mai
importante raman alimentele de stricta
necesitate: zahar, faina, ulei, orez, cartofi, cat
sa le ajunga de pe o zi pe alta. De fapt, mai
exista o fundatie misionara germana, care
are sediul in Medias, judetul Sibiu, din partea
careia vin reprezentanti, de trei ori pe
saptamana, la scoala din Seleus, dandu-le
copiilor saraci de mancare, plus rechizite
scolare, haine, incaltaminte, iar dupa orele
de scoala ajutandu-i sa invete si sa-si faca
temele pentru a doua zi. Acest lucru se face
de patru ani, directoarea de scoala, o femeie
energica si inimoasa, punand la dispozitia
fundatiei doua sali de clasa. La acest
program, din totalul de 310 copii elevi,
participa 121, proveniti din familii sarace. Pe
timpul vacantei de vara, fundatia germana
coordoneaza tabara din satul Prod, iar in
preajma sarbatorilor de iarna, si nu numai,
fiecare copil al scolii, dupa varsta si inaltime,
primeste pachet de haine, rechizite si dulciuri.
De "Ziua recunostintei�, ce coincide cu
sarbatoarea Haloween, copiii intregii scoli
sarbatoresc evenimentul, dar nu prin invocarea
duhurilor rele, ci o zi dedicata recuno
stintei, in care rugaciunea de multumire
este indreptata spre Tatal Ceresc.
In acest an, pentru sarbatoare, s-au ingrijit
parintii copiilor mai instariti, preocupandu-se
de masa copiilor, organizata in Caminul
cultural. Drept multumire, copiii de scoala
le-au dedicat parintilor un frumos program
artistic, culminand cu un concurs de masti
confectionate din bostani, imaginatia celor
mici fiind la inaltime.
Englezii pe care i-am gasit pe "Golgota
deznadejdii si foametei�, pe acel deal unde
sunt cocotate casele tiganilor, mi-au relatat
ca un astfel de ghetou nu au intalnit nici in
cele mai sarace tari din Africa sau din oricare
parte a lumii, spunandu-mi ca o astfel de "fosa
septica� pur si simplu i-a ingrozit. Ma roaga
sa nu le dau numele, intrucat au mai fost
amenintati de catre puterea locala ca le va
trimite politia pe cap, de ii mai prinde
misunand in "parohia� domniilor lor.
Vazand grozavia in care traiesc acele familii,
acestia sunt ingroziti ca oricand pot izbucni
epidemii, declarate eradicate pe plan mondial.
Peste tot o saracie crunta, iar in case, in loc
de mobilier, patru pari infipti in lutul pardoselii,
peste care sunt asezate cateva scanduri si
zdrente in loc de paturi. In loc de dulapuri si
noptiere, mizerie cat cuprinde.
La recentul recensamantul in vederea
previziunilor pentru anul scolar 2013 � 2014,
au fost inregistrati 102 copii, cu varste intre o
zi si sapte ani, care vor fi trecuti in "baza de
date� ce se cere raportata forurilor scolare
din judet, mai apoi la nivel national. S-a
constatat ca au ramas zeci de copii in afara
scolii, mai mult, unii provenind din parinti
analfabeti, multi dintre acestia neposedand
nici ei certificate de nastere si carti de
identitate. Situatia este de neconceput,
cand Danesul a fost ales, cu doi ani in urma,
in proiectului SASTIPEN - program derulat
in care s-au infuzat bani seriosi de la
Comunitatea Europeana, pentru recenzarea
comunitatii celei mai defavorizate,
identificarea nevoilor concrete, educatia
sanitara, combaterea abandonului scolar,
prevenirea practicilor casatoriilor timpurii
si a casatoriilor nelegalizate, sprijin pentru
obtinerea documentelor de identitate,
cursuri de calificare in diferite meserii,
promovarea mestesugurilor traditionale si
schimbarea mentalitatilor la nivel de
comunitate.
Acum, la trasul liniei, lesne se poate
constata ca acel program in care "doar o
parte mai acatarii din protipendada
functionareasca locala� a luat parte, fiind
retribuita suplimentar bine mersi, are
rezultate "stufoase in activitati pe hartie�.
Cei mai saraci au ajuns sclavii puterii
administrative locale, odata cu acordarea
acelui ajutor social, iar acolo, la ei in
tiganie, domneste crunta saracie.
Vorbind despre comuna Danes, ca
initiativa gospodareasca locala conteaza
ca terenul de fotbal sa fie neted ca-n palma,
unde s-au infuzat miliarde de lei. Pentru
edilii locali, conteaza drumuri asfaltate pe
dupa comuna, pe care doar hotii zburda in
voie, conteaza la alegeri ca votul sa fie
aghesmuit cu o bere si-un mic, conteaza
cine trebuie sa fie ales, conteaza ca unii
s-o duca bine si sa faca matul cat burlanul
de soba, conteaza matrasirea banului
public, in rest, saracie lucie si deznadejde
cat cuprinde.

Lasă un comentariu