Desi noi, muritorii de rand, nu ne
dam seama, multe boli � apreciaza
specialistii � au drept cauze
zgomotul. Conform Organizatiei
Mondiale a Sanatatii (OMS), cu
sediul la Geneva, numarul persoanelor
care prezinta infirmitati
auditive provocate de zgomot este
de 120 de milioane si ca mai bine
de jumatate din populatia Europei
traieste intr-un mediu ambiant atat
de zgomotos, incat perturba somnul
a mai bine de o treime dintre
locuitori. Mai mult. Expunerea
permanenta la zgomot poate
provoca patologii permanente,
precum surditatea, hipertensiunea
sau cardiopatia ischemica, dar
poate avea un efect negativ si
asupra calitatii muncii, mai cu
seama asupra lecturii, concentratiei
si memoriei, dar si asupra
productivitatii, pentru ca zgomotul
oboseste, enerveaza, agita, perturbeaza
miscarile si reflexele.
Din pacate, Romania se numara
printre tarile care nu sunt preocupate
de aceasta problema, a
zgomotului� asurzitor. Nuntasii
ne omoara, duminica, nervii cu
claxonatul masinilor (inclusiv la
Targu-Mures!), muzica data la
refuz � in automobile, restaurantele
din preajma blocurilor, asisderea,
fara ca autoritatile sa ia masuri.
In Roma antica, zanganitul
rotilor metalice ale carelor pe
pavajul de piatra deranja intr-atat
incat s-au luat masuri de adoptare
a unor legi pentru reducerea
circulatiei; in Europa medievala,
circulatia cailor si a altor mijloace
de transport a fost interzisa in
anumite orase.
� Dar astazi, cand in societatea
moderna zgomotul permanent
al avioanelor si helicopterelor,
vacarmul camioanelor grele etc.,
etc. ne toaca nervii (si sanatatea),
zilnic, se ia vreo masura? Personal,
nu cunosc care sunt preocuparile
autoritatilor in acest domeniu,
intrucat au in fata foarte multe
alte prioritati!
Pe cine mai intereseaza astazi
ca, in interiorul caselor, limita
maxima ar trebui sa fie de 30-35
dB, depasirea ei ducand la tulburari
ale somnului, ca la scoala, in
clasa, daca limita de 30 dB nu e
respectata, elevii risca sa aiba
dificultati de comunicare? Pe
nimeni! Din pacate�
