MEMORIA DOCUMENTELOR
"Statul roman si scoalele minoritare„

Distribuie pe:

Nici nu se uscase bine cerneala de pe documentele Tratatului de Pace de
la Trianon ca propaganda revansarda maghiara a si initiat atacuri contra
statelor succesoare ale defunctului Imperiu Austro-Ungar (Cehoslovacia,
Romania si Iugolavia), incercand sa convinga opinia publica internationala
de "nedreptatea� care s-ar fi facut maghiarilor prin stabilirea noilor granite, in
conformitate cu realitatile istorice si demografice si tinand seama de vointa
liber exprimata de locuitorii majoritari ai provinciilor vecine Ungariei.
Bineinteles, atentia celor care urmareau sa prezinte deformat realitatile
convietuirii interetnice se indrepta mai ales inspre Romania, unde � in
Tranilvania si in Banat � ramasese o notabila comunitate etnica maghiara, iar
asa-zisa pierdere teritoriala ii lipsea pe potentatii maghiari de importante resurse
naturale si de mana de lucru ieftina a populatiei romanesti, tratata de acestia,
pana la Primul Razboi Mondial, printr-o atitudine si cu o aroganta cvasifeudale.
Intre acuzele grave si pe care iredentistii maghiari le doreau a fi de mare
efect in fata politicienilor occidentali, a intelectualilor si a publicului larg de
acolo s-a aflat si cea conform careia statul roman ingradea dreptul la educatie
in limba materna si obstructiona functionarea sau chiar inchidea institutiile
scolare in care invatau copiii si tinerii de alta nationalitate decat cea romana
si ca prin aceasta se urmarea deznationalizarea populatiilor conlocuitoare.
Ceva asemanator, parca, ne-a fost dat sa auzim si dupa decembrie 1989, iar
pretentia si impunerea separatismului in scolile de toate gradele pe criterii
entice n-am putea spune ca au avut un rezultat benefic pentru actul educativ
si, in general, pentru o convietuire armonioasa interculturala si interetnica.
Una din reactiile autoritatilor romanesti la asemenea afirmatii a fost si un
raport oficial din anul 1923, avand titlul de la inceputul articolului nostru, pe
care l-am gasit republicat in "ORASUL�, Gazeta Oficiala a Orasului TarguMures, Nr.21 din 16 Nov. 1923, p.1, si pe care il reproducem integral in cele ce
urmeaza. Glasul sec al cifrelor aducea o totala dezmintire interpretarilor
tendentioase ale celor care urmareau sa dea o imagine falsa asupra realitatilor
din acea vreme din Ardeal si din Banat.
"Actualul regim a preschimbat in scoli romanesti numai cele unde comunele
sunt formate din populatie curat romaneasca. Scolile de Stat in localitatile cu
populatia maghiara sau secuiasca au fost declarate scoli ungare. In comunele
cu populatia amestecata, scolile primare au clase paralele in cari se preda in
romaneste si ungureste sau germana, dupa cum e si limba materna a elevilor.
Din 5.114.124 locuitori ai Transilvaniei si Banatului, romani sunt 57,3 la suta;
germani (saxoni si svabi) 10,6 la suta; unguri si secui 25,5 la suta; evrei 3,5; alte
nationalitati 3,10.
In Tranilvania si Banat sunt actualmente 5788 scoli primare, 136 scoli
secundare (gimnazii), 97 licee, 18 scoli comerciale, 44 scoli normale, 4 scoli
superioare normale si 11 scoli de comert. Aceste scoli sunt impartite astfel
dupa limba de predare: primare romanesti 3611, ungare 1669; germane 403,
diferite altele 105.
Scoli secundare, romanesti 44; ungare 66; germane 13; evreesti 4. Scoli
comerciale, romanesti 10; ungare 15; germane 3; Scoli normale, romanesti 22;
ungare 19; germane 3.
Pentru a intelege pe deplin politica de larga toleranta a Romaniei, ar trebui
sa ne aducem aminte ca inainte de 1918 Statul ungar nu intretinea absolut
nici o scoala romaneaca sau germana. Actualmente Statul roman intretine
pe a sa cheltuiala � lasam la o parte numeroasele scoli confesionale cari se
sustin din propriile lor mijloace si cari in administratia lor nu sunt deloc
controlate de Stat � urmatoarele scoli: 562 scoli primare maghiare; 51 germane;
55 ale altor minoritati; 20 scoli secundare maghiare; 5 germane; 7 licee maghiare;
2 germane, 5 scoli de comert ungare, iar din cele 11 scoli de arte si meserii ale
tarei, 10 au clase paralele in limba maghiara si romana.
Urmarea acestei politici de libertate toleranta a fost ca numarul scolilor
minoritatilor si elevilor au sporit de la alipirea acestor provincii la Romania.
Asa de ex., numarul elevilor cari frecventeaza liceele din Transilvania au
[sic!] sporit la 31.337, iar sub stapanirea maghiara nu erau decat 21.086. Din
acest numar sunt 12.783 romani; 15.446 maghiari si evrei maghiarizati; 3117
diversi altii. Toate aceste date dovedesc indeajuns ca scolile minoritatilor
s-au impatrit la numar si ca in raport cu populatia minoritatile au mai multe
scoli si mai multi elevi decat majoritatea romaneaca.�

Selectia textului si prezentarea,

Lasă un comentariu