UNIVERS CULTURAL

Distribuie pe:

De la ,,Poduri de flori�, la ,,Poduri de carte�

Au trecut mai bine de doua decenii de
cand, la Prut, s-a intamplat una dintre
,,minunile� acelui zbuciumat sfarsit de
mileniu doi si de secol 20. Atunci, romanii
de pe cele doua maluri de Prut, la un inceput
de mai, cand intreaga natura imbracase
mantia primaverii, impodobita cu toate
frumusetiile pamantului, si-au dat, pentru
prima data, dupa cinci decenii, intalnire
acolo, la Prut, pentru a darama acel hotar
nedrept, ,,impletit din lacrimi si din sange�.
Erau hotrati sa spulbere ,,piatra de hotar
pe care muscalu� a pus-o la Prut, rupand
biata noastra Moldova in doua�, asa cum
a scris, cu mana tremuranda, un preot
roman basarabean, pe o veche carte
bisericeasca.
Au fost ,,Podurile de flori� de la Prut.
Atunci, pentru cateva ore, Prutul a incetat
sa mai fie granita prin inima pamantului
romanesc. Apele sale, molcome si cuminti,
au incetat sa mai curga ,,printre tari
romane� si nici nu li se mai auzea
,,plangerea-n Carpati�! In sufletele sutelor
de mii de romani, adunati acolo, au
renascut sperantele. Ei aveau sentimentul
ca traiesc un moment istoric si erau cu totii
martorii unui viitor ce incepea chiar atunci,
pornind catre ceasurile cele mari ale unei
dreptati ce trebuia sa se intample pentru
intregul neam romanesc. ,,Da-ne, Doamne,
inapoi, Basarabia in Tara!�
Nu a fost sa fie insa. ,,Podurile de flori�
de la Prut au ramas doar o amintire, iar
sperantele care au renascut atunci, in
sufletele noastre, au devenit o crunta
dezamagire. Asa au vrut politicineii vremii,
si Basarabia romaneasca � trup din trupul
Tarii � ,,marita cu atatea jertfe si cu atatea
suferinte�, a devenit Republica Moldova ,,stat independent�. Se starpesc greu
buruienile otravite care au prins radacini
adanci pe trupul Basarabiei ,,furata,
tradata mereu�! Asta in ciuda faptului ca
procesul istoric inceput in 1989 este
ireversibil si ,,nu mai poate fi oprit, ci doar
intarzaiat o vreme�, cum afirma academcianul
Mihai Cimpoi.
,,Vremea� la care se referea el era tocmai
aceea in care comunistii lui Voronin au
guvernat Republica Moldova. Atunci, la
Prut, locul ,,Podurilor de flori� a fost luat de
gardul din sarma ghimpata! Atunci, la Prut,
vamesii si ceilalti amploiati ai regimului
comunist s-au transformat in adevarati
cerberi care pazeau, cu strasnicie, granita
impotriva ,,expansionismului romanesc�!
Acesta a devenit cel mai teribil dusman al
regimului lui Voronin! Insa, dupa cum timpul
nu poate fi oprit, nici cerberii lui Vioronin
nu au putut opri, la Prut, ,,expansionismul
romanesc�, fiindca el aducea acea
legatura sfanta dintre fratii de acelasi
neam si de acelasi sange. El era acela ce
aducea in Basarabia spritul de dreptate si
de adevar, impotriva basmelor staliniste,
preluate de comunistii lui Voronin, despre
,,poporul moldovenesc� si ,,limba moldoveneasca�!
Oamenii de cultura din Basarabia,
intelectualtatea, scriitorii, in primul rand,
s-au aflat in fruntea luptei pentru redesteptare nationala. Ei au fost cei care au
primit cu drag si s-au atasat din primul
moment de ceea ce guvernatii comunisti
numeau ,,expansionismului romanesc�,
fiindca el aducea cu sine limba, cultura si
literatura romana. Acesta era asteptat de
multa vreme de intelectualii basarabeni.
Fiindca niciunul dintre ei nu a uitat
cuvintele rostite de Alexei Mateevici:
,,N-avem doua limbi si doua literaturi,
ci una singura, aceeasi cu cea de
peste Prut. Asta ca sa nu mai vorbim
degeaba!� Asa aveau sa se nasca la
Chisinau, dupa 1990, aproape 20 de
biblioteci cu carte romaneasca,
infiintate de institutiile similare din
Romania. Astfel, locul fostelor ,,Poduri
de flori� a fost luat de actualele ,,Poduri
de carte romaneasca�, fiindca nimic
nu e mai de folos omului decat cititul
cartilor. ,,Iar cu cartile se intampla �
cum spunea Voltaire � ca si cu focul
de pe vetrele noastre: iei acest foc de
la vecin, il aprinzi la tine, il dai altora si
astfel e al tuturor�.
Din aceasta convingere, s-a nascut
si proiectul initiat de Institul Cultural
Roman ,,Mihai Eminescu�, din Chisinau,
(director, poetul Valeriu Matei), pentru
organizarea unui ciclu de conferinte
publice si a altor manifestari de
popularizare a cartii romanesti in randul
tineretului basarabean, din mediul
urban si rural, cu particparea unor
scriitori din Romania si din Republica
Moldova. Acestea s-au desfasurat in
perioada 21-29 octormbrie a.c., in trei
etape succesive. La prima dintre
acestea, organizata in raionul Ialoveni,
in zilele de 21-22 octombrie, au fost
invitati sa participe, scriitorii mureseni,
colaboratori ai revistei ,,Vatra
Veche�(redactor-sef Nicolae Baciut),
alaturi de scriitori basarabeni colaboratori
ai revistei "Viata Basarabiei�
(director academicianul Mihai
Cimpoi).
Cea dintai actiune comuna a avut
loc la Liceul ,,Petre Stefanuca�, din
orasul Ialoveni, cu participarea
scriitorilor mureseni: drd. Nicolae
Baciut, poet, director al Directiei
pentru Cultura a judetului Mures, dr.
Valentin Marica, poet, senior-editor la
Radio Targu-Mures, pr.dr. Gheorghe
Nicolae Sincan, prof. Dimitrie
Poptamas, presedintele Fundatiei
Culturale ,,Vasile Netea� din TarguMures, si prof. Ilie Sandru, prozator,
presedintele Fundatiei Culturale
,,Miron Cristea� din Toplita, presedintele
Forumului Civic al Romanilor din
judetele Covasna, Harghita si Mures.
Alaturi de ei s-au aflat scriitorii
basarabeni: academicianul Mihai
Cimpoi, directorul revistei ,,Viata
Basarabiei� si presedinte al Asociatiei
Oamenilor de Creatie din Republica
Moldova, Valeriu Matei, poet,
directorul Institului Cultural Roman
,,Mihai Eminescu� din Chisinau,
Dumitru Dan Maxim, prozator, si Serafim
Belicov, poet. Activitatea desfasurata
la liceul din Ialoveni a continuat apoi
la Liceul Teoretic din comuna Costesti,
iar a doua zi, in 22 octombrie, la alte
doua importante scoli din acelasi
raion, Ialoveni: Liceul Teoretic ,,Aurel
David� din comuna Bardar si la Liceul
Teoretic din comuna Rusestii Noi.
In cadrul acestor intalniri, cei
prezenti, cadre didactice si elevi, au
putut afla lucruri interesante despre
cele mai recente creatii literare ale
scriitorilor prezenti si au ascultat
frumoasele recitaluri de poezie,
sustinute de poetii Valeriu Matei si
Nicolae Baciut. In acelasi timp,
activitatile culturale, menite sa promoveze
si sa popularizeze literatura
romana de pe ambele maluri ale
Prutului, dialogul purtat cu ocazia
acestora intre creatorii de literatura
si cititori, au avut darul sa lamureasca
tanara generatie asupra directiei
europene spre care Republica
Moldova se indreata, pentru a se
incadra, in mod firesc, in randul
celorlalte popoare din Europa unita.
Aceasta va fi calea ce va conduce
spre regasirea unitatii nationale. Este
dorinta unanima a tuturor romanilor,
atat a celor din Tara, cat si a celor din
Basarabia, ca Europa unita sa nu se
opreasca la Prut. Fiindca si ,,Basarabia
noastra este o tara romaneasca
tocmai ca si celelalte tari de peste
Prut, locuite de fratii nostri...�. Asa au
crezut cei care au pus temelia unirii in
1918, asa cred si geratiile actuale ale
romanilor basarabeni.
Nu puteam parasi Chisinaul, mureseni fiind, fara sa dam curs invitatiei
pe care ne-a facut-o doamna Claudia
Satavca, directoarea Bibliotecii
"Targu-Mures�, una dintre importantele
institutii culturale ale Chisinaului,
in care cartea romaneasca se
afla la loc de cinste, iar numarul
citorilor care o cauta este in continua
crestere. Biblioteca ,,Targu-Mures� a
luat fiinta prin stradaniile depuse de
domnul prof. Dimitrie Poptamas, fostul
director al Bibliotecii Judetene Mures,
care poate fi mandru de ,,puiul� creat
de institutia pe care a condus-o multi
ani, care creste si se implineste frumos
pe pamantul romanesc al Basarabiei.
Popasul facut la Biblioteca ,,TarguMures�, desi scurt, a fost rodnic si plin
de invataminte pentru tinerii cititori
prezenti la intalnirea cu scriitorii
mureseni. Ei i-au putut vedea si
cunoaste pe cei ale caror carti le
gasesc pe rafturile bibliotecii; le-au
aflat gandurile si preocuparile lor
legate de viitoarele creatii literare. La
randul lor, acestia s-au convins ca
tanara generatie a Basarabiei
gandeste si vorbeste romaneste. Si
citeste literatura romana.
Pe drumul de intoarcere, cugetand
la toate acestea, mi-am reamintit de
spusele lui Alexei Mateevici, in 1917,
si de marele adevar cuprins in ele:
"N-avem doua limbi si doua literaturi,
ci numai una, aceeasi cu cea de peste
Prut. Aceasta sa se stie din capul
locului, ca sa nu mai vorbim degeaba!�
ILIE SANDRU

Noiembrie cu Adrian si fara

Poetului Adrian Paunescu,
la 3 ani de la trecere in eternitate

Cand cercul inimii tale s-a frant,

Scurgandu-se de tot pierpatratul,

Noiembrie cernit a inceput,

De-a lungul vietii noastre si de-a latul.

S-a intamplat pe o nepusa masa,

Cand si tristetea-n noi a gasit vad ,

Ca te-ai mutat din casa ta de carne,

In casa cartilor pe care le-ai semnat.

Trecut-au ani, dar amintirea-i vie,

Caci te citim si rascitim cu sete,

Te invocam din locuri si din spuse,

Apoi urcam un munte de regrete.

Tu te-ai rugat cat ai putut de bine,

Dar nimeni nu tinut-a cont de rugi,

Nici tara n-are minima dreptate,

Ti-a-mbatranit si generatia in blugi.

Si tineretul tau cel in adidasi,

E incaltat acum cu datorii,

Asteapta pe la usi de doctori, prin spitale,

Si ajutoare, pe la usi de primarii.

Si munca a devenit acum proscrisa,

Sub calaret se fura sa si cal,

Hotul a fost legiferat ca om cinstit,

Omul cinstit, ca prost national.

Cu mana romanesca de vanduti,

Aici se pune si de-o autonomie,

Burghiu in plinul tarii "dodoloate�,

Din insolenta, nepasare si prostie.

Din pacate, nici alte vesti nu-s bune,

Fugit-au uscaturi de prin paduri,

S-au buricat in sinecuri, pe metereze

Si stau la panda unde-ti cresc statui.

Si vor pe cap sa-ti traga pungi de nylon,

Gura sa-ti taca, plamani sa nu-ti respire,

Ei nu stiu ca statuile din parcuri,

Romanii le ridica din iubire.

Vor sa topesca bronz, sa sparga piatra,

Nimic pentru frustrati nu este greu,

Adevaratele statui insa-s din versuri,

Ca-s ridicate doar de harul tau.

De-acol� din moarte vocea ta razbate,

Si esti si tunet, fulger in vapaie,

Tu ai tribuna de vorbit chiar si la Bellu,

Si nu pot microfonul sa ti-l taie.

Caci esti mai viu, ca cei mai multi ce-s vii,

De fapt sunt morti, fara ca ei sa stie,

Dai lectii de ce-nseamna a fi roman,

Iubindu-ti neamul si-n contumacie.

In Romania devenita levantina,

Impinsa dintr-un rau in si mai rau,

Pe toboganul catre un niciunde,

Ne intareste gandul bun al tau.

27 octombrie 2013

RAZVAN DUCAN

Concursul National de Proza
"ALEXANDRU ODOBESCU�

Biblioteca Judeteana "Alexandru Odobescu� Calarasi
organizeaza a XXXIII-a editie a Concursului National de
Proza �ALEXANDRU ODOBESCU�.
Concursul se adreseaza tuturor creatorilor, nemembri
ai Uniunii Scriitorilor si se va finaliza in perioada 10 �15
decembrie 2013.
Lucrarile premiate vor aparea intr-un volum editat de
catre organizatori, ce va fi trimis castigatorilor.
Juriul va fi format din personalitati recunoscute ale
culturii romane. Vor fi acordate urmatoarele premii: PREMIUL
I - 700 lei, PREMIUL II - 600 lei, PREMIUL III- 500 lei.
Lucrarile (10 � 75 de pagini, in trei exemplare) dactilostandard
la 2 (doua) randuri/pagina vor fi trimise, pana la
data de 25 noiembrie 2013, pe adresa: BIBLIOTECA
JUDETEANA "ALEXANDRU ODOBESCU�, CALARASI, str.
Bucuresti nr. 102, Cod: 910068, Calarasi, judetul Calarasi.
(Telefon: 0242.316757; 0342.401025).
Fiecare lucrare va purta un motto, fiind insotita de un
plic inchis care va avea acelasi motto. In plicul inchis se
vor preciza datele personale ale autorului: nume, prenume,
adresa si e-mail, telefon, varsta, ocupatia, unde si ce a
mai publicat.
.Cheltuielile de transport, cazare si masa, pentru
castigatori, invitati sa participe la Festivitatea de premiere,
vor fi suportate de catre organizatori.

Lasă un comentariu