...Era spre sfarsitul anilor �50, inca nu mersesem la scoala,
dar citeam binisor literele de tipar. Cam aici ma opream cu
cititul cartilor de povesti! De rest se ocupa mai ales tata,
care-mi citea cu multa rabdare cate o poveste, care-mi
placea mie, ori de cate ori i-o ceream.
Prin 1957 sau 1958, am primit un bonus de povesti, de la
un bun, drag si statornic prieten de-al casei, azi, octogenar!
...In seri calduroase de vara, cand eu si copiii din vecini
eram prinsi in jocuri, in curtea casei, se auzea glasul mamei:
hai, ca e fara zece, incepe povestea! Cand eram chemat in
casa, de la joaca, sau la masa, nu prea executam eu ordinul
intocmai si la timp. Era nevoie de ultimatum-ul mamei: daca
nu vii in 5 minute in casa, coboara la tine tata, cu nuiaua!
Cateodata uitam, cateodata, nu... In general, eram un copil
ascultator (ca toti copiii!), dar cand era vorba de poveste,
chiar deveneam... ascultator! Urcam in casa pentru
povestea pe care mi-o spunea prietenul meu, radio-ul!
Mi-era drag sa ascult povestea, dar si genericele de
inceput si de sfarsit, cu acea voce suava de fetita (am aflat
mult mai tarziu ca vocea era a actritei Silvia Chicos), care
incadra povestea: "buna seara, copii!�, "noapte buna copii!�
Ei, bine, da, prietenul meu octogenar este Radio-Societatea
Romana de Radio, pe numele lui de azi! Un prieten bun, de cursa
lunga, care mi-a insotit copilaria, adolescenta, tineretea si,
iata acum, si primavara...varstei a treia! Chiar si dupa aparitia
televiziunii la noi (31 decembrie 1956), radioul a ramas pentru
mine acelasi bun prieten care ma facea sa-l ascult, si de
la care am avut multe de auzit si chiar de invatat.
Sunt mandru ca "batranul� Radio face parte din cei 7 ani
de-acasa ai mei si ca a ramas tanar si iubit si azi, in ciuda
concurentei televiziunilor, internet-ului. A fost, este si
speram sa ramana un vector national important, de
informare, formare si cultura!
Pe data de 1 noiembrie se implinesc 85 de ani de cand
Radio-ul a intrat in casele, in sufletele si in istoria romanilor.
Suntem printre primii europeni ascultatori de radio!
Trecusera doar 27 de ani de cand, in 12 decembrie 1901,
fusese brevetata descoperirea lui Marconi, unda radio,
posibilitatea transmiterii fluxului, impulsului electromagnetic
la distanta, practic, principiul, baza pe care s-a
structurat si dezvoltat radio-ul ca atare, ca producator,
purtator, transmitator de programe radiofonice bine
structurate tematic. Asadar, in 1901 functiona, de fapt,
principiul, nu radio-ul! Pana la radio, au fost cateva etape
intermediare, cu aplicatii in domenii diverse, mai ales
comunicatii maritime, astfel ca in Anglia prima emisiune radio
vorbita s-a intamplat in 1920, si tot in acest an incepe sa emita
in America primul post de radio comercial din lume.
Pana la prima emisie a postului de radio, Romania a folosit
comunicarea prin unda radio inca din 1912, in cadrul armatei.
Inginerii Vintila Bratianu si Emil Giurgea au instalat in parcul
Carol din Bucuresti un post de emisie receptie de 12 Kw.
Prima emisiune romaneasca oficiala de radio a inceput in 1
noiembrie 1928, cu discursul fizicianului Dragomir Hurmuzescu,
promotor al miscarii pro radiofonice si apoi presedinte al
Consiliului de Administratie al Societatii de Difuziune
Radiotelefonica. Tot la inaugurare, poetul Horia Furtuna a
citit propria-i poezie, dedicata radio-ului, "Un suflet nou�.
In foarte scurt timp, in emisie se contureaza primele schite
de programe, de emisiuni: in 18 decembrie 1928, prima emisiune
umoristica, apoi, in 12 ianuarie 1929, prima emisiune pentru
cei mici, "Ora copiilor�. Cateva zile mai tarziu, in 23 ianuarie,
are loc prima transmisiune de teatru, cu poemul liric "O
toamna�, de Alfred Mosoiu. In acelasi an, 1929, in 14 aprilie,
are loc prima transmisiune directa de la Opera Romana cu
"Aida� de Verdi, iar in 28 octombrie, Radio transmite in
direct concertul de la Ateneul Roman. In 1930 debuteaza
Universitatea Radio, continand discursuri, prelegeri,
conferinte, sustinute de nume ilustre ale intelectualitatii
romanesti, apar apoi emisiunile Ora satelor si Ora scolarilor.
Tot in 1930 este transmis pentru prima data un miting aviatic.
Noi, romanii, putem considera radioul prioritate romaneasca
de importanta mondiala, daca ne gandim la Nikola Tesla,
intr-un fel precursorul lui Marconi.
Ei, bine, se pare ca Nikola Tesla, "marele vizionar american
de origine croata�, era de fapt roman, mai precis, istro roman,
Nicolae Tesla, care se naste la 10 iulie 1856, la cativa kilometri
de marea Adriatica, in satul croat Similian, ca fiu al preotului
ortodox Milutin Draghici si al Gicai Mandici, Tesla fiind porecla
transformata in timp in nume, dupa numele meseriei transmisa
in neam, dulgher, teslar. Dar, din pacate, conform brevetului din
12 decembrie 1901, enciclopediile care conteaza il acrediteaza
pe Guglielmo Marconi drept inventatorul radio-ului, sau, ma
rog, al principiului radio-ului, desi se cunostea faptul ca
Marconi folosea in experimente 17 dintre patentele lui Tesla,
care, inca din 1895, era gata sa transmita un semnal radio
la 50 de mile de New York.
Ghinion (sau poate... altceva), un foc i-a distrus
laboratorul si munca lui Tesla, astfel ca Marconi, sustinut
financiar de America, trece azi drept parintele radio-ului.
Sigur, pentru o parte dintre cititorii acestor randuri,
fragmentele din istoria (pe scurt) a Radio-ului sunt
necunoscute, pentru altii nu sunt (total) necunoscute, dar
e bine sa ne (re)amintim de inceputurile acestei fascinante
descoperiri de la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului
20, care a revolutionat planeta si, implicit, tara noastra.
Sa ne amintim de aniversarea 85 a Radio-ului nostru si sa
(re)amintim ca, din 2012, UNESCO a decretat ziua de 13
februarie, Ziua Mondiala a Radio-ului.
Dar, daca tot suntem la aniversari, ei, bine, chiar azi, 29
octombrie, cand scriu aceste randuri, este ziua Internetului,
copilul minune, nascut in urma cu 44 de ani, cand un
grup de cercetatori americani (si Tesla a fost considerat
american!) a reusit sa transmita un mesaj de la un calculator
la altul! Alta aniversare: 40 de ani de cand 29 octombrie a
devenit Ziua Internationala a Internet-ului!!
Cine stie ce descoperire a stiintei si tehnicii ne mai rezerva
secolul 21!? Pana una-alta, eu, unul, copilul din mine, pastrez
cu drag marea prietenie cu Radio-ul (SRR), copilul teribil al
veacului trecut, ajuns azi la o varsta respectabila, si la
concurenta cu Internetul!
Sigur, Radio nu mai e ce-a fost odinioara! Are 85 de ani,
dar nu se lasa! Mi-e drag si Radio-ul, mi-e drag si Internetul,
drept pentru care, dupa ce voi termina de scris, am sa
caut pe...Internet pe un binecunoscut site, scheciuri
radiofonice din perioada interbelica, ale cuplului Stroe si
Vasilache de la "Ora vesela�, emisiune care incepea asa:
"Alo, alo, aici e Radio, Stroe si Vasilache, lache, lache...!�
Sunt un iubitor al Radio-ului si aceste randuri - ganduri
scrise aici sunt un fel de a - l omagia, la aniversare, impreuna
cu domniile voastre, purtatori sau nu de amintiri, de istorie
mai mult sau mai putin recenta a Radio-ului nostru national.
Desigur, cei mai tineri pot stoca-memora in versiunea pe
64 de biti informatiile despre aceasta fascinanta poveste a
Radio-ului nostru national.
Noi, cei mai putin tineri, si mai putin obisnuiti cu cyber
comunicarea, ascultatori (fideli) sau nu ai Radio-ului
National, sa "emitem� si noi spre el, pe lungimile - frecventele
de unda ale sufletului, LA MULTI ANI RADIO ROMANIA!
