Pozitia societatii civile romanesti din judetele
Covasna, Harghita si Mures, fata de dezideratele
eminamente politice formulate cu ocazia desfasurarii
"marsului secuiesc�, respectiv a "lantului pentru
autonomie intre localitatile Chichis si Bretcu�, din data
de 27 octombrie 2013, a fost exprimata anterior, prin
memorandumurile adoptate de catre Adunarea
reprezentantilor romanilor din judetele Covasna,
Harghita si Mures, de la Izvoru Muresului, din 18
noiembrie 2006, si de Adunarea Forumului Civic al
Romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures
(FCRCHM), din 20 martie 2010, de la Toplita.
In numele celor aproape 400.000 de romani din
judetele Covasna, Harghita si Mures, FCRCHM considera
ca cetatenii romani de etnie maghiara din
Romania, si in mod deosebit cei din judetele unde sunt
numeric majoritari, beneficiaza de drepturi si libertati
necesare pastrarii si afirmarii identitatii culturale, la
nivelul standardelor europene, si chiar peste acestea.
Cei care au nevoie de instrumente legale si parghii
eficiente care sa le asigure dainuirea identitara in
acest areal, sunt romanii din aceste judete, care sunt
discriminati in propria lor tara. De aceea, romanii din
cele trei judete, reprezentand aproape 40% din totalul
populatiei acestora, nu doresc refacerea formulei staliniste
de trista amintire, a Regiunii Autonome Maghiare.
Din toate apelurile facute de organizatorii "marsului
secuiesc�, precum si din discursurile rostite cu aceasta
ocazie, reiese clar excluderea oricarui element
romanesc de la acest eveniment, inclusiv a simbolurilor
Romaniei, fiind etalate doar drapeluri secuiesti si
unguresti, asadar, mesajul a fost clar: adversarul nu
este doar cel declarat deschis: "puterea politica
romana�, ci tot ceea ce este romanesc. In aceste
conditii, organizatorii sa nu se astepte la simpatia
romanilor si a opiniei publice oneste internationale fata
de aceasta incercare de demonstratie de forta politica
ostila fata de tara si natiunea ai carei cetateni sunt.
Comitetul Director al FCRCHM reaminteste organizatorilor
marsului faptul ca, in toate dezbaterile publice
organizate in acest an pe tema regionalizarii si a
reorganizarii administrativ � teritoriale a Romaniei,
varianta infiintarii unei regiuni formata din actualele
judete Covasna, Harghita si Mures, prin acordarea
prioritatii criteriului etnic, nu este sustinuta de niciun
partid politic, ori formatiune civica romaneasca si
nici de catre mediul academic romanesc.
Din discursul si atitudinea organizatorilor marsului
reiese clar si scopul autonomiei: purificarea etnica de
romani a zonei sau, mai precis, legalizarea si definitivarea
purificarii etnice. Intr-adevar, liderii maghiari
aflati perpetuu la conducerea judetelor Covasna si
Harghita nu mai au ce sa inlature, romanii au fost deja
inlaturati din functiile importante, toate posturile din
administratia publica locala fiind detinute disproportionat
si discriminativ in defavoarea romanilor.
Dezideratul liderilor maghiari de "a forma o
autonomie, care sa le permita sa decida singuri in
privinta obiectivelor� exprima clar scopul excluderii
romanilor de la conducerea celor doua judete. Sfidand
adevarul istoric, si dispretuind populatia de nationalitate
romana din judetele Covasna si Harghita,
conducerile administratiei locale ale acestor judete
continua promovarea conceptului si imaginii unui
"tinut secuiesc�, in istoria si prezentul caruia romanii
nu se regasesc, si a caror strategii de dezvoltare pentru
viitor sunt elaborate cu excluderea totala a vointei
romanilor din zona si a celor din conducerea Tarii.
Sustinatorii formarii unei enclave etnice maghiare,
in inima Romaniei, si care vorbesc despre dorinta "de
a decide in legatura cu destinul nostru, in legatura cu
destinatia impozitelor platite de noi�, omit faptul ca
Harghita si Covasna se afla printre cele mai subventionate
judete din Romania � "peste jumatate din banii
pe care ii utilizeaza provin de la bugetul Romaniei, in
timp ce Capitala ofera aproape 75% din PIB-ul realizat,
Romaniei. In ciuda acestui ajutor, din punctul de
vedere al contributiei la PIB-ul Romaniei Harghita se
afla pe locul 31, iar Covasna pe locul 41 (penultimul)�.
In discursul public al organizatorilor marsului si al
liderilor de opinie care au mediatizat evenimentul sunt
folosite si expresii extremiste care ii jignesc pe romani:
"sterpelirea pamantului natal� etc., de parca zona
aceasta a noastra este exclusiv pamant natal al
secuilor, ceea ce nu este decat o imagine falsa
promovata in mentalul colectiv maghiar de cei care
sustin separatismul pe criterii etnice. Din aceasta
perspectiva, inseamna ca tratatele internationale care
stau la baza ordinii europene s-au intemeiat pe
"sterpelire�? Daca Tratatele Internationale, de la
Versailles, de dupa 1918, si de la Paris, din 1947, sunt
"sterpeliri�, cum sa numim noi, romanii, cu continuitate
neintrerupta, de 6.000 de ani, mai inainte de vestita
cultura Cucuteni - una dintre primele culturi ale
Europei, acapararea pamanturilor noastre, intre sec.
IX-XII si in perioadele urmatoare? Am putea foarte bine
sa solicitam si noi umplerea campurilor cu insemne,
statui si placi comemorative, ca doar avem tablitele
de la Tartaria, tot din Ardeal! Noi nu trebuie insa sa ne
inventam simbolurile, noi le avem, si poate ca ar fi mai
bine, pentru sanatatea climatului public, ca liderii maghiari
sa nu mai manipuleze istoria. In judetele Covasna,
Harghita si partial Mures, din mijlocul Romaniei � pamant
natal al poporului roman � cu cea mai mare densitate
de cetati dacice si castre romane dupa Tara Hategului
� se produce un fenomen antieuropean de enclavizare
nemaiintalnit in Europa. Comunitatea maghiara se
transforma intr-o masa etnica inchisa, blocata intre
propriile frontiere mentale, obsesiv segregationiste.
In campaniile de presa care au precedat "marsul
secuiesc� sunt exprimate si atitudini antioccidentale,
din cauza ca Europa nu se raliaza acestor pozitii
extremiste. Medievalizarea Europei prin spargerea ei
in ducate si principate dupa criteriul unor natiuni
inventate de interesele unor potentati locali este
respinsa de institutiile europene. Un exemplu il
constituie, in acest sens, respingerea de catre Comisia
Europeana a proiectelor asa-numitului Consiliu
National Secuiesc (unealta politica cu scopuri
declarate fatis anticonstitutionale, fara niciun statut
legal in Romania, dar tolerata cu inexplicabila
nepasare de autoritatile romane, desi e scoasa mereu
la inaintare in prima linie a antiromanismului,
proclamand ca "vor sa faca uz de dreptul la
autodeterminare si pe baza acestui drept solicita
autoguvernarea Tinutului Secuiesc�) si ale U.D.M.R,
referitoare la obtinerea autonomiei "Tinutului Secuiesc�,
In acest context, "marsul secuiesc� este un demers
nu doar antiromanesc, ci si unul antieuropean.
Fireste ca Europa opereaza cu principiile nobile ale
acceptarii alteritatii etnice, religioase si ale tolerantei.
Ce toleranta poate sa ofere Europei astfel de marsuri
antiromanesti menite a-i intimida pe simplii locuitori
romani si de alta etnie decat cea maghiara din zona?
Afirmarea unei etnii se face prin cultura si civilizatie,
nu prin demonstratii de forta impotriva altor etnii.
Maghiari locuiesc si in alte zone ale Romaniei, astfel ca
ideea de autonomie teritoriala pe criterii etnice in zona
este o absurda inventie a varfurilor extremiste maghiare
care nu poate sfarsi decat intr-o fundatura, dar care, pe
langa celelalte necazuri ale vremii, ne fac, pana atunci,
tuturor, romani si maghiari, viata mai grea si mai amara.
Romanii nu vor accepta niciodata constituirea
unei enclave entice in inima Romaniei!
Dezideratul CNS, exprimat cu ocazia marsului, de a
"restabili ordinea si normalitatea in Tinutul Secuiesc�,
a insemnat si inseamna pentru romanii din zona asuprire,
umilinte, intoleranta si, in cele din urma, asimilare.
Afirmatia cuprinsa in "Proclamatia CNS�, potrivit
careia "Tinutul Secuiesc este patria comuna a tuturor
locuitorilor sai, indiferent de apartenenta lor nationala,
etnica sau lingvistica, drept urmare autoguvernarea interna,
autonomia teritoriala va insemna garantia institutionala
a egalitatii depline si efective pentru toti locuitorii
Tinutului Secuiesc�, nu cuprinde decat vorbe goale,
de prostit pe cei nestiutori. Cetatenii romani, indiferent
de nationalitatea lor, au, asa cum scrie in Constitutie,
o singura patrie, comuna, si aceasta este Romania.
In anii de dupa evenimentele din decembrie 1989, si
fara institutionalizarea autonomiei "Tinutului Secuiesc�,
romanii din judetele Covasna si Harghita au fost
marginalizati, discriminati si supusi asimilarii.
O marturie graitoare o reprezinta in acest sens
rezultatele finale ale Recensamantului populatiei si
locuintelor, potrivit carora romanii din judetele Covasna
si Harghita, in perioada 1992 � 2011, au scazut cu 20%,
cu mult peste scaderea concetatenilor maghiari.
Este ingrijorator pentru orice om responsabil de
siguranta familiei si tarii sale faptul ca manifestarile
asa-zis civice, dar in realitate politice, antistatale, se
fac deja deschis, sub coordonarea Budapestei, in
conditiile in care UDMR, aflata atatia ani la guvernare,
iar acum aflata la "guvernare� locala, cu importante
ramificatii ramase in esaloanele 2 si 3 ale puterii
centrale, cat si cu participarea membrilor unor miscari
extremiste, precum Garda Maghiara si Miscarea Tinerilor
Maghiari din cele 64 de comitate si a partidului de extrema
dreapta Jobbik, membru al Parlamentului Ungariei.
La fel de regretabila si ingrijoratoare este si situarea
printre principalii promotori si incitatori ai participantilor
la mars a clericilor "bisericilor istorice
maghiare�, care indeamna enoriasii la astfel de
manifestari politice ostile, in loc sa-si indeplineasca
menirea de a propovadui iubirea fata de aproapele,
sadind in schimb semintele urii si resentimentele
istorice revansarde in sufletul enoriasilor lor.
Prin numarul participantilor (care a fost mult sub
asteptarile organizatorilor, circa 15.000, fata de 100.000
declarati de acestia), prin coloratura politica a
organizatorilor (parteneriatul nefiresc dintre CNS,
UDMR, PCM, PPMT), prin continutul si mesajul discursurilor
prezentate, intreaga manifestare are un evident caracter
electoral pentru viitoarele alegeri din Ungaria si cele
din Romania, fiind departe de interesele si problemele
reale ale comunitatii maghiare din Romania.
FCRCHM a militat intotdeauna pentru buna convietuire si
intelegere cu toti concetatenii de etnie maghiara si de alte
etnii, bazata pe respectul reciproc, in spiritul valorilor
comune crestine si europene, dar a dezavuat si combatut
excesele adeptilor separatismului etnic si antiromanismului.
In acest spirit, adresam chemare frateasca tuturor
celor care vor sa recladim increderea si buna-invoire
pe aceste binecuvantate locuri, in spiritul valorilor
fundamentale crestine si a vietii care dimpreuna ne
leaga, ca sa traim mai bine in patria noastra comuna,
Romania, de a participa in numar cat mai mare, cu
sufletul, dar si cu trupul, la manifestarile organizate
cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei, pentru
a cinsti asa cum se cuvine implinirea a 95 de ani de la
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
BIROUL DE PRESA AL FCRCHM
