Coltul spiritual
Despre oameni si melci

Cand un cetatean oarecare s-a casatorit, a promis frumoasei sale
sotii ca va renunta la melci si o va iubi doar pe ea. Pana atunci, omul
nostru se ocupase cu cresterea si dresarea melcilor de curse. Devenise
renumit, caci, la mai multe intreceri de melci din tara, castigase premii
importante. Ba isi facuse si o crescatorie de melci de curse, pe care ii
vindea altor amatori. Dar sotiei sale nu-i placea sa-l vada ocupandu-se
de melci si mereu i-a cerut sa-si indeplineasca promisiunea, aceea ca
se va lasa de o asa ocupatie. Acum, el avea de ales intre melci si sotie.
Si n-a renuntat la melci. Devenise robul lor.
Dupa cateva luni de staruinte zadarnice, sotia l-a parasit. El a recunoscut
ca, pentru el, e mult mai important sa fie cu melcii, decat cu sotia.
Povestea are si o concluzie: uneori, ramai uimit ce nimicuri aleg unii
oameni. Unii aleg sticla cu bautura sau tigara, altii cartile de joc, cursele
de cai sau... melcii.

Parintele GHEORGHE SINCAN, paroh la Targu-Mures

Lasă un comentariu