Autor: Vasile Moldovan
Nu cu mult timp in urma, sub
auspiciile Editurii Societatii
Scriitorilor Romani, la Bucuresti,
gratie Tipografiei Elisavaros, in
conditii grafice ingrijite, a vazut
lumina tiparului volumul de poeme
tanka, intitulat "Dupa furtuna�.
Autorul lui este Vasile Moldovan,
fost presedinte al Societatii Romane
de Haiku, in perioada anilor 20012009. Obarsiile lui Vasile Moldovan
se regasesc in satul Sopteriu
(judetul Bistrita-Nasaud), in care
s-a nascut in a 20-a zi a lunii iunie,
anul 1949, deci la putina vreme dupa
proclamarea Republicii Populare
Romane. Poet este Vasile Moldovan,
specializat in versuri de tip japonez haiku. Poeziile lui sunt traduse in
limbile engleza, japoneza, suedeza,
neogreaca, sarbo-croata, albaneza,
bulgara, rusa, persana, araba, turca
si coreeana. Asa, ca un parfum al
trecutelor vremuri, din Societatea
Romana de Haiku faceau parte
scriitori precum Marin Sorescu,
Stefan Augustin Doinas, Aurel Rau,
Vasile Smarandescu.
Avem acum de-a face cu un volum
bilingv - romana-engleza - care, intre
copertile sale contine pagini (100 la
numar) pline cu poeme tanka, de o
rara prospetime, frumusete. Iata
doar cateva: "Fosnet de frunze/din
cantecul toamnei.../in zare/clinchetele
turmei/invaluite-n ceata�;
"Dupa furtuna/lacrimi grele picura
din streasina.../aburii ultimei ploi/
inaltati la ceruri�. Volumul este
structurat pe sapte capitole, el
deschizandu-se cu "Desteptarea
primaverii� si se incheie cu
"Zambetul pe buze�. Viziunea si
simtul naturii, limbajul, originalitatea
imagistica, profunzimea ideilor ii
incanta pe cei care iubesc poezia.
O carte care nu poate fi decat bine
primita de cititori. Lui Vasile
Moldovan, soptereanul, devenit
bucurestean prin adoptie, ii doresc
sanatate, putere de creatie, iar
Societatii Romane de Haiku, viata
lunga fara teama, fara zbucium! Si,
pentru ca sarbatorile iernii anului
2013 nu sunt asa de departe, poetul
Vasile Moldovan ne aduce aminte
ca "Pomul de Craciun/e atat de
instelat/dar lipseste/doar o singura
stea/si-anume, a mamei�.
MIRCEA MICULI
P.S. Autorul acestei recenzii de
carte, poetul Mircea Miculi din
Targu-Mures, el insusi pasionat,
indragostit de haiku, prin corespondenta
comunica cu autorul
volumului de poeme tanka,
"imprietenindu-se� pe altarul
acestei poezii de sorginte japoneza.
Scrierea targumureseanului
nostru se vrea a fi o lacrima
curata ce se prelinge, incet-incet,
pe chipul prieteniei pure. Eu, ca
semnatar al acestui post scriptum,
de prin 1947 si pana in primavara
anului 1954 am copilarit la Urmenisu
de Campie, asezare aflata in
imediata apropiere a Sopteriului.
Ades, cu cei de seama mea,
treceam codrii si ne opream pe
fanatele Sopteriului, unde aveam
colegi de scoala, navetand spre
Urmenis, scoala de atunci avand
internat, cu cazare si mancare. O,
ce vremuri! .
