Stratul limbii romane (XVII)"/>

"Mult e dulce si frumoasa„„
Stratul limbii romane (XVII)

Distribuie pe:

negativ, -a, negativi, -e, adj; s.n. 1. Care exprima o negare sau un refuz, care
neaga ceva.

Ca pronume, inlocuieste numele obiectului prezentat ca inexistent. Din it.
negativo, lat. negativus, fr. negatif, germ. negativ.

"Sine justitia � nulla libertas� (Fara justitie � nicio libertate). Acordat cu subst.
"libertate�, nicio are valoare adjectiviala, niciunul, niciuna, niciunii, niciunele,
pronume negative compuse din adv. nici (lat. neque) si pronumele nehotarat.
Mioara Avram (Gramatica pentru toti, p. 145) recomanda includerea acestor
forme in clasa (grupa) locutiunilor pronominale.

In batalia pentru cucerirea "Crancenei redute�, Burcel, Soiumu si fratii Calin
sunt rapusi de obuze. "Niciunul insa, dragi copii, / Niciunul nu se plange�.
(Vasile Alecsandri)

Nimeni, pronume negativ (avand sensul de niciun om, nicio fiinta). Din lat.
nemo, neminis. La genitiv si dativ are forma nimanui (cu varianta rotacizanta
nimarui intalnita in textele vechi, dar prezenta si in variante regionale in partea
nordica a tarii.

"Ignorantia legum excusat neminem� � "Necunoasterea legilor nu scuza pe nimeni�.
Pronumele negativ apare in propozitii negative. Nimeni substituie nume de persoane,
nimic nume de lucruri, iar niciunul (in flexiune) inlocuieste ambele categorii de
nume (Theodor Hristea, Sinteze�, p. 233).

"- Las�sa vie, sa culeaga,/ Vara mea ramane-ntreaga./ Stelele deasupra
mea/ Nimeni nu mi le-a fura!� (Lucian Blaga). "Cuvintele� ciresului, ale pomului
roditor sunt, de fapt, ale creatorului. "Stelele�, simbolul noptii, sugereaza starea
de vis, visul creatiei de care se bucura "om si pasari, duhuri, fluturi,/ nu asteapta
sa te scuturi� ("Tu, pomule, creatorule�).

O forma populara a pronumelui negativ este nime. Intr-un articol publicat de
Al. Vlahuta, in presa vremii, se ia apararea "saracilor tarani�: "Saracii tarani,
multe mai trag si nime nu stie, nime nu-i crede!�.

In "Culegere de proverburi� sau "Povestea vorbii�, Anton Pann a preluat material
selectat din tezaurul folcloric: "Nimenea nu poate sa zica: acum le stiu toate�.

Nimic I. pron. neg. adv., II. nimicuri s.n., adj. pronominal are sensul de niciun
lucru, niciun cuvant, niciun sunet, niciun zgomot etc. (nimic).

"Stau in picioare, cu capul descoperit, / Incerc sa descifrez ceea ce mi se cuvine /
pentru ignoranta� si nu pot, nu pot sa descifrez nimic�� (Nichita Stanescu).

Tot in propozitie negativa, este folosit pronumele nimic in strofa eminesciana
"Nu e nimic si totusi e / O sete care-l soarbe, / E un adanc asemene / Uitarii
cele oarbe�. (Luceafarul)

Articulat sau chiar nearticulat, la o forma de plural, pronumele nimic isi
schimba valoarea morfologica, devenind substantiv.

Profesorul de arheologie la Universitatea din Bucuresti, Alexandru Odobescu
(1834-1895) asaza in fata "lectiilor� sale de vanatoare din Pseudo-Kyneghetikos
ca motto: "Difficiles nugae� � nimicuri anevoioase.

Autorul academician cerceteaza tratatele de vanatoare din antichitate si
pana la autorii moderni: "nimicuri anevoioase� din literatura, arhitectura,
sculptura, pictura, muzica.

Stratul limbii romane (XVII)">

Lasă un comentariu