In dimineata zilei de vineri, 18 octombrie 2013, ne adunam cu totii in fata Casei de
Cultura a Studentilor din Targu-Mures pentru a porni in expeditia speologica Speo
Fascination de la Cioclovina, care urma sa devina pentru majoritatea participantilor
cea mai mare provocare de pana acum.
Dupa un drum anevoios, ajungem la gospodaria lui Ghermanu� ce avea sa ne fie gazda
timp de trei zile. Dupa un scurt repaus si o gustare rapida, decidem sa profitam de soarele
ce inca ne lumina calea si pornim sa
"cucerim� Varful Tafla, punct de belvedere
spre toata regiunea. La intoarcere
ne asteapta o cina calda pregatita cu
mult drag de gazda noastra Ghermanu�
si cativa apropiati. Seara se continua
cu formarea echipelor si prezentarea
fiecareia. Domnul profesor Marius
Cigher ne introduce in tainele pesterilor
cu o prezentare despre superlativele din
acest domeniu, dupa care Cristian Graur
ne prezinta aspecte tehnice despre
explorarea pesterilor, iar seara se
incheie cu multe cantece si voie buna.
A doua zi, dimineata se prelungeste in asteptarea soarelui mai puternic pentru a incepe
senini explorarea adancurilor. Jocurile pe echipe sporesc buna dispozitie a tuturor. Drumul
catre pestera se dovedeste a fi unul in care colegialitatea si spiritul de echipa au facut ca
totul sa decurga fara incidente. Trecerea repetata a apei raului, depasirea cascadelor si
urcarea versantului uneori foarte abrupt au presupus o permanenta grija fata de cel de
langa tine, ajutor reciproc si munca colectiva pentru a ajunge toti in siguranta.
In gura pesterii ne echipam toti de explorare, ne facem fiecare scenarii diverse despre
ceea ce urma sa se intample si, tragand adanc aer in piept, pornim catre inima muntelui.
Raul puternic ce iese din pestera ne uda inca din primele sute de metri parcursi, dar aerul
pesterii, adrenalina explorarii si entuziasmul depasirii limitelor pe care credeam ca le avem
ne fac sa uitam de inconveniente. Dupa un parcurs greoi, presarat cu catarari pe stanci,
cu treceri prin apa, treceri pe sub stanci, ne aflam intr-o sala uscata, plina cu nisip fin adus
de viituri, in care ne face placere sa modelam figuri, ca niste copii aflati pe malul marii.
Dupa o demonstratie tehnica de fixare a spitului in stanca si de (amarare?!) in siguranta,
toti decid continuarea vizitarii pesterii, desi ar fi fost timpul de intoarcere. Ajungem intr-o
sala plina de formatiuni, unde se reusesc niste poze deosebite. Intoarcerea se face pe
acelasi traseu si la iesire suntem toti bucurosi de aceasta reusita. Dupa o masa rapida la
un foc de tabara, pornim catre cazare pe inserate.
Dupa un ragaz de primenire si o cina copioasa, ni se prezinta cele mai des intalnite
noduri din speologie, iar concursul de realizare a unui nod contra cronometru se desfasoara
foarte rapid. Seara se continua cu cantece de chitara si impartasirea impresiilor.
O ultima dimineata la Cioclovina ne intampina cu o vreme calda si insorita care ne face
sa ne desprindem cu greu de aceste meleaguri de vis. Micul dejun se ia afara si, pentru a
incheia concursul pe echipe, suntem supusi unui ultim test de cunostinte din informatiile
primite in prezentari.
Raspunsurile departajeaza castigatorii si premierea se face cu multa voie buna. Ne adunam
cu totii la poze de grup, iar in drumul spre autocar ne aruncam o ultima privire catre Ciclovina,
de care ne-am atasat atat de mult. A reprezentat pentru multi dintre noi autodepasire,
invingerea temerilor legate de tot ce inseamna mediul subteran, colegialitate, respect pentru
natura si pentru cei de langa noi, un alt mod de a vedea lucrurile, un alt mod de A FI.
