Repere biobibliografice
In urma cu 30 de ani, la 18
octombrie 1983, se stingea
din viata Romulus Guga, personalitate
marcanta a scrisului si
culturii romanesti, care si-a
desfasurat activitatea in judetul
nostru. Originar din Oradea, isi
face studiile superioare la Cluj,
fiind student al Facultatii de
Filologie din cadrul Universitatii
"Babes-Bolyai�, unde i-a avut ca
mentori spirituali, printre altii, pe
Iosif Pervain, Anatol Baconski,
Leon Baconski, Lucian Blaga si Ion
Agarbiceanu. Debuteaza cu versuri
la prestigioasa revista "Steaua� a
Uniunii Scriitorilor, inca din anii de
studentie. In anul 1967, atras de
orasul Targu-Mures, ocupa postul
de secretar literar al Teatrului de
Stat. La mai putin de un an de la
venirea sa aici ii apare volumul de
versuri "Barci parasite� (1968), in
prestigioasa Editura pentru
Literatura, colectia "Luceafarul�. In
scurt timp, Romulus Guga se va
impune in viata literar-culturala
mureseana, intelectualitatea de aici
punandu-si in el sperantele de
realizare a unei reviste locale de
profil. Terenul era propice, generos.
Existenta aici a invatamantului superior
filologic, a liceelor teoretice,
a celui elementar, a institutiilor
culturale cu traditie, antrenau un
mare numar de intelectuali bine
pregatiti si cu preocupari de creatie
literara si cercetare, in special in
domeniul istoriei. Pana la realizarea
acestui deziderat, lui Romulus Guga
ii apare un nou volum de versuri,
"Totem� in editura "Cartea
Romaneasca�, precum si romanul
"Nebunul si floarea� la Editura
Dacia din Cluj, incununat cu Premiul
Uniunii Scriitorilor. Toate acestea
prevesteau justificata aparitie a unei
reviste. In oras functiona in scurta
vreme dupa razboi un cenaclu literar
"Muresul�, care avea la origine
preocuparile literare interbelice si
in care a activat Iacob Timis, Dimitrie
Martinas, Aurel Holirca, G. I. Olteanu,
fratii Stefan si Remus Luca, Francisc
Pacurariu s.a., ale caror lucrari au
aparut in volumul "13 poeme de
dragoste� (Targu-Mures, 1946).
Refacerea cenaclului literar a avut
loc in anul 1957, avandu-i ca animatori
pe Traian Dragos, Alexandru
Munteanu, Bucur Septimiu, Mihai
Stefan Pintea, Tompea Trifan, Zeno
Ghitulescu, Valeriu Nitu, Atanasie
Popa, Serban Melinte, Ion Ilie
Milesan, la care se alatura mai tarziu
Dan Culcer, Serafim Duicu, Romulus
Guga, Ion Dumbrava, Soril Miavoie
(Pop Simion), Lazar Ladariu, Dumitru
Muresan, Eugeniu Nistor, Mihai Sin,
Silvia Udrea, Tudor Baltes, Andrei
Fischof, Virgil Gombosiu, Kocsis
Francisko, Octavia Nutiu, Ioan
Tighiliu, Rodica Puia etc. Lor li se
mai alaturau numerosi istorici cu
rezultate apreciabile in cercetare,
indispensabile pentru o revista de
cultura. Buna parte dintre ei isi
valorificau creatiile intr-o publicatie
fara periodicitate, sugestiv intitulata
"Pagini muresene�, din care au
aparut cinci volume pana la aparitia
Revistei "Vatra�.
Asadar, nazuinta creatorilor mureseni, adunati in jurul lui Romulus
Guga, a castigat batalia pentru o
publicatie literar-culturala. Suplimentul
social-politic si cultural al
ziarului "Steaua rosie� - "Cadran
muresean� -, din care au aparut trei
numere, confirma aceasta cerinta.
Astfel ia fiinta revista "Vatra�, in
anul 1971, dupa modelul si continuarea
celei fondate de I. Slavici,
I. L. Caragiale si G. Cosbuc, intr-o
noua serie, adaptata la noile
conditii si cerinte ale societatii.
Ea s-a impus ca o publicatie de
tinuta, imaginata si pusa in tipar
de Romulus Guga, sprijinit de un
mare numar de colaboratori
interni si externi.
Ani in sir, lui Romulus Guga ii
apar noi romane: "Viata postmortem�
(1972), "Sarbatori fericite�(
1973), "Adio, Arizona� si
"Paradisul pentru o mie de ani�
(1974), apoi piesele de teatru,
"Speranta nu moare in zori�
(1974), "Noaptea cabotinilor�
(1977), distins cu Premiul Uniunii
Scriitorilor, "Evul mediu intamplator�
(1980). La toate acestea
se mai adauga traducerea
romanului lui S�t� Andr�s, "Un
leagan pe cer�.
LA RASTOLITA
17 octombrie 2013. Zi linistita de toamna.
Soarele isi mai indreapta odata privirile,
razele binefacatoare asupra asezarii de
munte, dand frumusete cladirilor si culorilor
de toamna ale padurilor, de la galbenul
palid la rosul aprins si ruginiu. Casa de la
sosea, in care si-a petrecut o buna parte
din timp scriitorul Romulus Guga si unde
si-a asternut pe hartie o mare parte din
creatiile sale, sta parasita. Amintirea sa se
mai pastreaza inca si acum in memoria
multor locuitori ai satului. Dupa activitatile
comemorative de la Targu-Mures, organizate
la gimnaziul care ii poarta numele, a
venit randul localitatii Rastolita. Festivitatile
au avut loc la Scoala Gimnaziala din
localitate, in prezenta primarului Marius
Ioan Lirca, in sala Centrului de Informare
si Documentare. Deschiderea activitatilor
i-a revenit doamnei inginer Ioana Lirca,
directoarea Scolii Gimnaziale, care i-a oferit
cuvantul d-lui Nicolae Baciut, directorul
Directiei pentru Cultura Mures, care a
prezentat personalitatile participante la
eveniment. Bun cunoscator, coleg si redactor
al Revistei "Vatra�, in perioada cand
Romulus Guga indeplinea functia de redactor-sef, Nicolae Baciut a trecut in revista
cateva date privitoare la viata si activitatea
acestuia. Rastolita este a treia localitate dupa
locul de nastere si cel al activitatii. Ea justifica
din plin un muzeu al scriitorului, cu atat mai
mult cu cat dr. Voica Foisoreanu Guga, sotia
sa, isi are originea aici. Sa se profite de faptul
ca este prezenta la acest eveniment si sunt
conditii pentru realizarea lui. Totodata, a vorbit
de un proiect de muzeu al literaturii muresene,
lucru care se impune, cu atat mai mult, cu cat
judetul nostru nu dispune de case memoriale.
Voica Foisoreanu Guga a depanat cateva
amintiri din tinerete, privitoare la modul cum
l-a cunoscut si cum si-a legat viata de el. Ea
este, de fapt, pastratoarea patrimoniului
spiritual al scriitorului, colaboratoare la
revista si editoare a unor lucrari postmortem,
a editiei definitive de teatru, precum si a
unei bibliografii a scriitorului, publicata in acel
volum. In final a inmanat elevilor carti
ale scriitorului.
In continuare i-a fost oferit cuvantul
domnului Octavian Iacob, directorul Scolii
Gimnaziale "Romulus Guga� din Targu-Mures,
care le-a vorbit celor prezenti, cu mandrie si
satisfactie, despre alegerea lui Romulus Guga
ca patron spiritual al scolii pe care o conduce.
Elevii stiu prea bine cine a fost Romulus
Guga, iar absolventii gimnaziului sunt mandri
de patronul lor spiritual, acesta constituind o
adevarata aspiratie pentru ei. Programul a
continuat cu recitalul actritei Monica Ristea
din versurile poetului.
Intalnirea a continuat cu interventia
scriitoarei Maria Genescu, care a facut
cateva referiri la teatrul lui Romulus Guga, cu
precadere la piesa "Moartea domnului
Platfus�. S-a oferit apoi cuvantul domnului
Lazar Ladariu, care, in preambulul alocutiunii
sale, a derulat cateva amintiri despre Romulus
Guga, exprimandu-si mahnirea pentru
asternerea unei taceri deloc justificate asupra
scriitorului si omului de cultura muresean.
Oamenii politici mureseni nu au fost in stare
sa apere principala librarie care ii purta
numele, placa de marmura care tinea loc de
firma este disparuta, probabil distrusa, spunea
domnia sa. Institutiile si cultura si
publicatiile pe care el le-a sustinut cu greu
isi mai aduc aminte de el, dupa care a facut
o cumpanita apreciere a operei sale.
Semnatarul acestor randuri a facut o
incursiune imaginara in acel muzeu al
literaturii muresene prefigurat de Nicolae
Baciut, cu accent pe viata si opera lui
Romulus Guga. Deosebit de interesanta,
comunicarea lui Ilie Sandru, care transcrie
de pe banda magnetica cuvantarea lui
Romulus Guga la festivitatile de la
aniversarea implinirii a 70 de ani a istoricului
si omului de cultura muresean Vasile
Netea, care au avut loc la Deda, in anul
1982. Atractiv pentru publicul participant a
fost recitalul de versuri din opera lui
Romulus Guga, sustinut de elevii Scolii
Gimnaziale din Rastolita. Finalul i-a apartinut
primarului Marius Ioan Lirca, el agreand
ideea unui muzeu Romulus Guga si
atribuirea numelui sau scolii din localitate.
A urmat apoi o deplasare la mormantul
scriitorului, unde s-a oficiat o rugaciune de
pomenire de catre preotii Nicolae
Gheorghe Sincan si Ioan Moldovan Lirca,
s-au depus jerbe si buchete de flori.
LA REGHIN
Comemorarea a avut loc in
cursul aceleiasi zile, de la
ora 17, in sala de lectura a
Bibliotecii Municipale "Petru
Maior�. Atmosfera comemorativa
a fost marcata de incadrarea
scarilor si coridorului cu lumanari
aprinse. Cuvantul de inceput a fost
rostit de Sorina Bloj, directoarea
bibliotecii, care, in cele din urma,
i-a dat cuvantul lui Nicolae Baciut, prezentandui pe vorbitori, sustinand si aici
importanta readucerii numelui lui
Romulus Guga in constiinta reghinenilor. Avea un deosebit respect
pentru istorie, pentru Petru Maior,
pentru locurile pe unde si-a purtat
pasii. A vorbit despre opera sa,
dupa care a invitat-o la cuvant pe
doamna dr. Voica Foisoreanu Guga,
care a vorbit despre atractia lui
Romulus Guga pentru Reghin. Marin
Sara, fost director al Bibliotecii
Municipale "Petru Maior�, a relatat
despre frumoasa si fructuoasa
colaborare cu Romulus Guga,
despre prezentarea cartilor sale la
Reghin, repunerea istoriei in
drepturile ei. Au mai vorbit Lazar
Ladariu si semnatarul reportajului.
Actrita Monica Ristea a recitat
poeziile: "Totem�, "Toamna citadina�
si "Taina�.
A fost, de asemenea, sustinut un
recital de versuri de catre elevi cititori ai bibliotecii, carora Voica
Foisoreanu Guga le adreseaza un
indemn pentru lectura si scris,
oferindu-le trei premii pentru
cele mai bune lucrari.
Si aici s-a oficiat o rugaciune
in prezenta preotului protopop
Teodor Beldeanu.
