La Targu-Mures au avut loc, miercuri,
manifestari in memoria evreilor deportati in
timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, alocutiunile
rostite evidentiind
un secol al
XX-lea al marilor conflicte
armate, in cel deal
doilea conflict murind
milioane de
evrei. Manifestarile
au avut loc la Monumentul
Holocaustului
ridicat in urma cu zece
ani la Targu-Mures,
orasul din care deportarile,
ca si din
alte orase transilvane,
au fost efectuate cu
aportul sau chiar la initiativa autoritatilor
maghiare, ducand politica Ungariei horthyste,
emitenta a trei legi antisemite.
Au luat cuvantul in cadrul manifestarilor
comemorative actualul lider al Comunitatii
evreiesti targumuresene - profesorul de istorie
Vasile Dub, profesorul de istorie Vasile Sandor,
prefectul Corneliu Grosu, primarul Dorin Florea
si presedintele Consiliului Judetean Mures,
Ciprian Dobre, din asistenta facand parte si
membri ai comunitatii evreiesti, alti targumure
seni, printre care si elevi.
Momentul religios a fost sustinut de fostul, varstnicul presedinte
al Comunitatii Evreiesti din Targu-Mures, Alexandru Ausch,
interpretand la final rugaciunea, kadish-ul, rostita cu prilejul
comemorarilor. Comunitatea evreiasca din Targu-Mures si autoritatile
amintite mai sus au depus coroane de flori la Monumentul
Holocaustului, unde au fost aprinse sase lumanari, semnificand cei
aproximativ sase milioane de evrei disparuti in lagarele fasciste, si a
fost pastrat un moment de reculegere.
Prin instituirea zilei de 9 octombrie drept Zi Nationala de
Comemorare a Holocaustului, Romania omagiaza evreii deportati,
incepand cu aceeasi zi a anului 1941, mai intai din Bucovina si
Basarabia, in lagarele de munca din Transnistria. Maresalul Ioan
Antonescu a incercat sa diminueze numarul evreilor deportati din
Romania spre lagare, pretextand ca evreii astfel salvati pot munci in
folos obstesc. La polul opus, Ungaria horthysta a inmultit deportarile
pentru a obtine de la aliatii germani alipirea de noi provincii, nu numai
Transilvania. Peste 160.000 de evrei au fost deportati din Ungaria si
nord-estul Transilvaniei in timpul ocupatiei horthyste. Esecul alipirii
Slovaciei, din cauza conditiilor drastice de asimilare, care au condus
la razboiul dintre Cehoslovacia si Ungaria, nu au impiedicat regimul
horthyst sa-si continue politica de expansiune, asimilare si
exterminare condamnata deseori si de Germania aliata, aceasta
refuzandu-i Ungariei alipirea Banatului sarbesc.
