R O M U L U S G U G A � 3 0
Viata postmortem
Au trecut trei decenii din "viata postmortem� a lui Romulus Guga, cel care, pana la 44 de
ani, a reusit sa contureze un destin literar si o opera bine articulata � care include poezie,
proza, teatru, publicistica, traduceri, la care se
adauga si Revista "Vatra�, seria 1971, al carei redactorsef i-a fost intre 1971-1983 � in ceva peste
douazeci si cinci de ani de la debutul sau literar, cu
poezie, in Revista "Tribuna�, in 1958.
Cele doua volume ale sale de versuri, Barci
parasite (1968) si Totem (1970), la care se adauga
poemele aparute in periodice (1958 � 1971), Inedite
(1965-1983), Carnetul alb (1965 -1966) si Ultimele
(1970-1983), au fost publicate intr-o editie Romulus
Guga, "Poezii�, Editura Dacia, 1986, editie ingrijita
de Romulus Vulpescu si prefatata de Stefan
Augustin Doinas.
Proza lui Romulus Guga include romanele Nebunul si floarea (cu un prim-titlu Iisus si
ceilalti), 1970, 1991 (editie pe care am tiparit-o cu o postfata a mea), Viata postmortem (1972),
Sarbatori fericite (1973), Adio, Arizona (1974), Paradisul pentru o mie de ani (1974), notorietate
aducandu-i romanul de debut, premiat de Uniunea Scriitorilor, pus la index...
Nici teatrul nu a avut o soarta mai buna: "Cat priveste teatrul, spune Romulus Guga
intr-un interviu din 1981, debutul meu cu Speranta nu moare in zori s-a incadrat perfect in
celelalte. Piesa s-a jucat o data, pe urma a beneficiat de un tratament al unor impostori
locali, ca atare nu s-a mai jucat, a luat o gramada de premii intr-un festival national si s-a
montat la Televiziunea Romana intr-un spectacol de buna tinuta, care a primit, la randul sau,
premii la Festivalul international de teatru de televiziune care s-a tinut la Praga in 1975�.
Voica Foisoreanu-Guga i-a adunat intr-o editie aparuta in 1984 piesele"Speranta nu moare
in zori�, "Noaptea cabotimilor�, "Evul Mediu intamplator�, "Amurgul burghez�, si ineditele
Moartea domnului Platfus� si "Cele cinci zile ale orasului�.
Ca traducator, biografia lui Romulus Guga include volumele Suto Andras, Un leagan pe
cer. Pagini de jurnal, 1972, Jurek Becker, Iacob mincinosul, Cluj-Napoca, 1974 (in colaborare
cu Iva Paraschiv) si Willi Meinck, Uluitoarele aventuri ale lui Marco Polo, I-II, Cluj-Napoca,
1986 (in colaborare cu Ileana Foisoreanu).
Foarte mult, am spune, pentru o existenta atat de scurta.
Despre soarta acesteia, pe larg, intr-un supliment literar al Revistei Vatra veche.
Cei interesati sa colaboreze la realizarea acestui Supliment, pot trimite texte, fotografii,
pe adresa nicolaebaciut@yahoo.com sau vatraveche@yahoo.com.
NICOLAE BACIUT
SCRIITORI, LA ORELE
DE ROMANA
Am propus, nu o data, celor responsabili
de soarta "Limbii si literaturii romane�, ca
obiect de studiu, sa includa in programa
scolara, macar o ora pe saptamana, ca
optional, un curs cu tema "Scriitorii locali�,
si pentru a fi cunoscute si promovate valorile
locale, dar si pentru a crea o deschidere
spre dialogul elev-scriitor, in ideea de a
facilita intelegerea artei literare.
M-am oferit sa concep si un suport de
curs, o istorie a literaturii locale, cu o
selectie de texte, ba chiar m-am oferit sa...
"predau� la clasa aceasta disciplina.
Am sustinut mereu ca prezenta scriitorilor
la orele de Limba si literatura romana e de
natura sa sporeasca interesul pentru
literatura, pentru lectura.
Am continuat sa visez si sa sper ca
propunerile mele le va auzi odata cineva...
In sfarsit, se pare ca speranta mea are
un orizont nou, cata vreme ministrul
Educatiei, Remus Pricopie, dezamagit de
procentul foarte redus (estimat la 3%) al
elevilor care citesc textele de lectura
obligatorie, a propus (la Festivalul International
de Literatura si Traducere Iasi)
prezenta la cursurile de Limba si literatura
romana a scriitorilor, pentru ca acestia sa
"intinda o mana de ajutor copiilor, pentru a
intelege operele literare�.
Mai mult, ministrul Pricopie sustine si
innoirea curricumului dupa care se preda
limba si literatura romana: "Acum suntem
intr-un moment in care incercam sa
improspatam acest curriculum si sa il facem
in asa fel incat clasa de Literatura romana
sa se desfasoare intr-un mod mai atractiv,
pentru ca, daca mergem la informatia a
doua, cea cu 3-4% dintre copii care citesc,
ne dam seama ca lectura, dragostea pentru
lectura, este primul lucru pe care trebuie sa
il cultivam, inainte de a merge mai departe.
In acest context, noi am solicitat sprijin din
partea tuturor, am vorbit cu domnul
presedinte Manolescu, am vorbit la Academia
Romana, pentru a ne acorda sprijin si, evident,
de fiecare data cand am posibilitatea
sa ma adresez scriitorilor romani si poetilor
romani o fac. Va fi un proces destul de
complicat, improspatam toate programele,
dar Literatura romana si istoria vor fi temele
cele mai sensibile si probabil ca nu vor fi
epuizate aceste subiecte mai devreme de un
an, un an si jumatate, iar ideea centrala este
de a deschide ora de romana�.
Nu se vor intampla minuni peste noapte,
dar gandul cel bun exista, iar primii pasi, oricat
de timizi, ar trebui sa se faca cat mai grabnic.
Redescoperirea lecturii adevarate poate
salva scoala, poate salva destinele generatiilor
care vin.
Continui sa cred ca lectura e temelia
invatamantului, ca doar prin ea pot fi
reabilitate toate disciplinele de studiu, ca
lectura � ce citim, cat citim, cum citim �
trebuie reconsiderata.
Macar in ceasul al douasprezecelea.
NICOLAE BACIUT
FESTIVALUL-CONCURS
DE POEZIE SI ESEU PENTRU ELEVI
"SERAFIM DUICU�, EDITIA A XIII-A
In vederea descoperirii si promovarii valorilor literare si pentru
omagierea carturarului si scriitorului Serafim Duicu, Directia
Judeteana pentru Cultura Mures, in parteneriat cu Scoala
Gimnaziala "Serafim Duicu�, Fundatia Culturala "Scoala
Ardeleana�, Asociatia Culturala pentru Descoperirea,
Sustinerea Valorilor Culturale, cotidianul "Cuvantul liber�,
Fundatia "Cezara Codruta�, Fundatia "Vasile Netea�, alte institutii
si ONG-uri muresene organizeaza cea de a XIII-a editie a
Festivalului-Concurs de Poezie si Eseu pentru Elevi "Serafim Duicu�.
La concurs pot participa elevi din municipiul Targu-Mures,
cu 5 � 10 poeme, si un eseu de maximum 5 file, pe teme literare
la libera alegere.
Corespondenta va fi trimisa pe adresa Directiei Judetene
pentru Cultura Mures, str. Marasti nr. 8, cod 540238, sau pe
email � nicolaebaciut@yahoo.com, pana la data de 10
octombrie 2013, data postei, cu mentiunea "pentru concurs�.
Un juriu alcatuit din personalitati ale vietii literare muresene
va acorda premii pentru fiecare sectiune, I. poeme in manuscris,
II. eseu. Festivitatile vor avea loc in data de 18 octombrie a.c.,
in cadrul Zilelor Scolii Gimnaziale "Serafim Duicu�.
Informatii suplimentare in legatura cu manifestarile
prilejuite de Festivalul-Concurs de Poezie si Eseu pentru Elevi
"Serafim Duicu� se pot obtine de la telefoanele 0265/266295
si 0265/262515. (N.B.)
VALEA GURGHIULUI.
MONOGRAFIE ETNOLOGICA
Coordonatori: Ion Muslea, Dumitru Pop, Ion Talos
Volumul "VALEA GURGHIULUI. MONOGRAFIE
ETNOLOGICA�, editia a doua,
ingrijita de prof. univ. Ion Cuceu, a aparut in
anul 2008, la Editura Fundatiei pentru Studii
Europene din Cluj-Napoca si este al saptelea
volum din seria "Monografiile Arhivei de
Folclor, Cercetari etnologice zonale�.
Volumul este rodul cercetarilor efectuate
in Valea Gurghiului, in perioada 1965-1969,
de catre o echipa complexa de cercetatori
a sectiei de Etnografie si Folclor a Filialei
Cluj-Napoca a Academiei.
Echipa a fost alcatuita din: Dumitru Pop,
Ion Talos, Ion Cuceu, Nagy Olga, V�� Gabriela,
Hanni Markel, Virgil Medan, Lucia Istoc, Elena
Dragan, Gheorghe Petrescu, Alm�si Istv�n
si Emil Petrutiu, la care s-au adaugat trei colaboratori
externi: Traian Marza, Nicolae Bot, Virgil Florea.
Echipa a avut un caracter complex, fiind alcatuita din
folcloristi, etnologi, muzicologi si coregrafi.
Timp de cinci ani, echipa de cercetatori a colindat cele
20 de asezari omenesti de pe Valea Gurghiului.
Beneficiind de instrumente moderne (aparat foto,
magnetofon, pelicula cinematografica), cercetatorii au
reusit sa inregistreze materialele in conditia lor sincretica.
Cercetatorii au cules tot ceea ce a meritat atentia si
interesul folcloristului si au avut sansa de a inregistra
creatia traditionala care nu mai putea fi amanata.
Cercetatorii au inregistrat si procesele de innoire ale
folclorului, datorate ritmului viu al schimbarilor economicosociale
ce au loc in viata satului.
Prin activitatea acestor cercetatori, Arhiva de Folclor
s-a imbogatit cu 4.000 de piese referitoare la viata spirituala
a locuitorilor Vaii Gurghiului.
Initial, studiile volumului de fata au fost publicate in trei
volume consecutiv ale anuarului Muzeului Judetean Mures,
in "Marisia�, vol.VI (1976), vol.VII (1977) si vol. VIII (1978).
Volumul "Valea Gurghiului. Monografie etnologica� se
structureaza pe patru capitole.
Primul capitol debuteaza cu studiul "Argument�, semnat
de Dumitru Pop, care prezinta echipa de cercetatori,
metodele de inregistrare, date istorice si geografice ale
zonei, iar studiul semnat de Emil Petrutiu si Dumitru Pop
face un scurt inventar al culegerilor si studiilor pentru
folclorul Vaii Gurghiului.
In capitolul al II-lea, intitulat "Folclorul
obiceiurilor calendaristice�, intalnim 7 studii
semnate de Ion Talos, Lucia Istoc, Dumitru
Pop si Ion Cuceu. Acestea prezinta colindele
si colindatul, melodiile de colind, plugusorul,
obiceiurile agrare si pastorale, plugarul,
paparuda si cantecul de cununa.
Capitolul al III-lea, "Ritualurile obiceiurilor
de familie�, prezentat de Dumitru Pop,
cuprinde 11 lucrari. Primul studiu este
dedicat nasterii si are autor pe Dumitru Pop.
Urmatoarele patru studii, avand autori pe Ion
Cuceu si Dumitru Pop, prezinta ritualurile de
nunta, strigaturile de nunta, oratiile de nunta.
Cinci studii, avand autori pe Nicolae Bot,
Dumitru Pop si Gheorghe Petrescu,
prezinta ritualurile de inmormantare, jocurile de
priveghi, cantecul de priveghi, bocetul, repertoriul de
inmormantare. Un ultim studiu, avand autori pe Emil Petrutiu
si Dumitru Pop, prezinta obiceiuri folclorice speciale.
Ultimul capitol al lucrarii are 9 studii. Primul studiu
apartine lui Ion Cuceu si prezinta rituri, practici magice si
descantece. Ion Talos analizeaza baladele din zona, iar
Virgil Florea se ocupa de lirica populara. Lucia Istoc
prezinta melodiile baladelor. Lucia Istoc si Gheorge
Petrescu prezinta cantecul propriu-zis. Gheorghe Petrescu
prezinta si particularitatile structural-functionale in
productiile strigate din folclorul Vaii Gurghiului. Nu sunt
neglijate nici manifestarile folclorice ale minoritatilor
conlocuitoare. Astfel, Alm�si Istv�n prezinta cantecul
maghiar din Glajarie, iar Hanni Markel face consideratii
asupra repertoriului de cantece la sasii din zona Reghinului.
O colectie inedita de folclor, intr-un manuscris din Orsova
(jud. Mures), prezinta Ion Cuceu si Dumitru Pop.
Volumul are rezumat in limbile engleza si germana, doua
harti si o anexa de 98 de fotografii.
Volumul "Valea Gurghiului. Monografie etnologica�
este o lucrare importanta, care se adreseaza cercetatorilor
in domeniu, fiind exemplu de utilizare a
metodelor de cercetare. Se adreseaza si tuturor
iubitorilor culturii populare.
Asteptam cu deosebit interes publicarea celor 4.000 de
piese culese din zona noastra.
ELENA MERA
