Romanii traiesc intr-o realitate dubla, nesanatoasa si
necontrolabila. Guvernul face exact pe dos din ceea ce spune,
iar alianta USL, incropita impotriva firii, se lamenteaza asemenea unei
femei capricioase, nemangaiate, caruia nu sti cand ii ploua sau ii bate
soarele in fereastra. Uneori avem impresia ca USL nu este la guvernare,
ci in opozitie, preocupata de santaje, orgolii mascate, de replici, prea
putin interesata de problemele arzatoare ale tarii. La ordinea zilei in
mass-media stau maidanezii si Rosia Montana. Suntem in pragul unei
ierni care se anunta friguroasa, suntem in plina campanie agricola de
toamna - singurul sector din economia tarii, cu un oarecare interes din
partea intreprinzatorilor. Din pacate, nu se aminteste nimic despre
agricultura, despre cei care produc hrana romaneasca. Cu industria
lichidata partial, am devenit o tara agrara, si ne bucura faptul ca exista
tot mai numerosi tineri care, nemaiavand un loc de munca in orase, se
intorc in satele de bastina si promoveaza o agricultura la nivelul tarilor
europene dezvoltate. Am convingerea ca, in curand, cu sprijin sau fara
sprijin guvernamental, se va rezolva si ultima problema grava din
agricultura, valorificarea productiei vegetale si animale. Avand in
vedere ca ne declaram un ziar judetean de informatie independent,
vreau sa va prezint o realitate frumoasa, plina de speranta, intalnita in
satele din Campia Transilvaniei. Marturisesc ca timp de 23 de ani am
slujit agricultura judetului, prezentand aspecte din acest domeniu,
modele de urmat pentru tineri, numeroase semnale de alarma,
nemultumiri, dar si sperante. Au fost si au ramas dureroase acuzatiile
ca in documentarile din teren mi-am urmarit doar interesele personale,
prin informatiile obtinute. Din pacate, mi-am risipit energiile fara sa
realizez, pentru mine si familia mea, o situatie sigura, prospera. Prin
scris, niciodata nu realizeaza cineva o avere �
Nemaifiind la moda o publicistica destinata cititorilor din mediul
rural, la vremea potrivita ma voi retrage cu constiinta impacata ca mi-am
slujit categoria sociala din care fac parte. Dar sa revin la tema zilei pe
care mi-am propus sa o prezint astazi.
Spuneam ca m-am intalnit pe teren, nu pe internet, cu mai multi tineri
din Campia Transilvaniei, un loc binecuvantat de Dumnezeu cu
nenumarate daruri, un loc unde in ultimii ani a avut loc o schimbare la
fata in agricultura mureseana, o schimbare in bine, incurajatoare. Imi
face placere sa sustin cele afirmate cu date concrete. Voi incepe cu
fermierul Constantin Barleanu, din satul Fanatele Bandului, un om care
poate privi in urma sa cu mandrie, fiindca nu a facut umbra degeaba
pamantului, mai ales ca si-a orientat copiii spre agricultura, sa-i
mosteneasca si sa-i inmulteasca averea. Am mai scris despre ferma
moderna a familiei Barleanu, o ferma de familie, asemanatoare, chiar si
la capitolul dotare tehnica, cu cele vizitate de subsemnatul in Statele
Unite ale Americii. Anul acesta, Constantin Barleanu a obtinut o
productie medie de 5.800 kg/ha de grau pe 55 de hectare, la sfecla de
zahar i s-a evaluat o productie de 60.000 kg /ha, pe 80 de hectare; la
porumb 10.000-12.000 kg/ha; la floarea soarelui a abtinut 3.900 kg/ha,
cu un pret de valorificare extrem de modest, de numai 1,08 lei/kg.
Deocamdata face fata ofensivei samsarilor de cereale, depozitand
productia in ferma, unde detine si un uscator modern de cereale.
Daniel si Ioan Moldovan, doi frati din Sincai, tineri de 32 de ani, detin
o ferma familiala, cu 50 de vaci cu lapte, au trei tractoare cu setul de
utilaje necesar pentru lucrarile agricole si exploateaza teren agricol
proprietate sau in arenda, fiind pregatiti sa cumpere teren, la concurenta
cu strainii. Cei doi frati cred in viitorul agriculturii, mai ales ca au un
castig asigurat prin livrare catre "Terezia�, lunar, a 8.000 litri de lapte.
Velcherean Dorel, de 45 de ani, din Valeni Pogaceaua, un fermier cu
studii de specialitate superioare, absolvent al Universitatii Agricole
din Cluj-Napoca, e constient ca fara scoala, fara cercetare stiintifica
nu se poate practica o agricultura performanta. Domnia sa a cultivat
sfecla de zahar pe o suprafata de 45 hectare, considerata o cultura de
aur, capabila sa-i asigure banii necesari pentru dezvoltare, mai ales ca
realizeaza o productie de 60.000 kg /ha, sfecla de zahar, la grau pe 60
de hectare e obtinut 6.500 kg/ha, iar la porumb estimeaza o productie
de 8.000-9.000 kg ha boabe. Inginerul Velcherean Dorel mi-a declarat
ca traieste foarte bine din agricultura, ca nu a cersit niciun ajutor de la
Guvern, ca a reinvestit castigul, a cumparat si cumpara pamant. Anul
acesta si-a permis chiar sa-si faca impreuna cu familia un concediu de
vis. Ing. Barleanu Ciprian, din Fanatele Bandului, la 25 de ani se declara
un om realizat, fericit ca poate duce traditia familiei, nemultumit pe
samsarii de produse agricole care fac pretul in favoarea lor.
Augustin Stefan, din Sincai-Fanate, are o ferma familiala cu 20 de
vaci cu lapte si 10 juninci, livreaza la "Terezia� din Panet 9.000 litri de
lapte lunar, platit la zi cu 1,39 lei/litru. Multumit din cale afara ca s-a
intors acasa si poate trai bine din agricultura. Un cunoscut crescator
de vaci din Grebenis, Ioan Dobrau, vine in sprijinul fermierilor din zona
propunandu-le infiintarea unei cooperative, constient ca numai printr-o
asemenea organizare pot sa-si valorifice productia in mod rentabil.
Fermierii il asculta si il iau ca exemplu. Sunt cazuri reale, verificabile in
teren, dar asemenea acestor fermieri mai exista zeci si zeci de tineri
care si-au investit inteligenta si puterea de munca in agricultura.
Oamenii acestia trebuie incurajati si sustinuti cu subventii corespunzatoare,
ei sunt prezentul si viitorul din agricultura mureseana, cu
care trebuie sa ne mandrim. Asa, ca un fapt divers, oare de ce n-au fost
consultati si acesti "eroi� ai noii revolutii agrare despre oportunitatea
infiintarii camerelor agricole? Oare cand isi vor indrepta guvernantii
atentia spre tinerii agricultori?
