Sunt onorat de invitatia dumneavoastra de a
participa la cea de a X-a editie a Festivalului National
de Jocuri si Obiceiuri Populare, oferindu-mi placutul
prilej de a ma intalni cu consatenii mei din Idicel Sat,
locul obarsiilor mele, satucul care m-a dat lumii si cu
care m-am mandrit pretutindeni pe unde pasii m-au
purtat prin aceasta Europa. Ma intorc, de fiecare
data, aici, cu bucurie si emotie! Aici este locul
nasterii, al radacinilor, mele, aici sunt ingropati toti ai
nostri cei dragi: parintii, fratii, surorile, mosii si stramosii
care ne-au lasat mostenire mosia strabuna, Tara.
Azi, in marea sarbatoare a Crestinatatii, Inaltarea
Sfintei Cruci, venind spre noi inca din secolul al
patrulea, intorcandu-ma aici, printre consatenii mei,
la care tin atat de mult, simt o mare bucurie, bucuria
unui neam nascut crestin, primul in Europa, sub
Apostolul Andrei, nu crestinat, prin timp, ca altii,
purtati de vanturile intamplarilor pe aceste meleaguri
europene. Nascuti si crescuti sub semnul Crucii,
credinciosi in Biserica Neamului - "Mama noastra, a
tuturor�, cum spunea Inaltul Domn al Limbii si al
Poeziei Romane, Mihai Eminescu -, ea, Biserica,
ne-a fost reazem in momentele grele ale existentei
noastre. "Preoti cu Crucea-n frunte, caci oastea e
crestina� graieste chiar un vers din Imnul de Stat al
Romaniei: "Desteapta-te, romane!�. Neam iubitor de
Tara, cu un adanc cult al eroilor, asa cum o atesta si cele
doua monumente din curtea Bisericii noastre, a luptat
pentru Romania Mare, o tara rotunda pentru urmasi.
Ma bucur ca, iata, un satuc, precum Idicelul,
organizeaza, anual, un Festival National de Jocuri si
Obiceiuri Populare, tocmai intr-un loc cu bogate si
adanci, prin timp, obiceiuri neuitate ale acestui neam
atat de incercat prin vremurile involburate ale istoriei.
"Inainte de rasaritul soarelui - spunea candva marele
istoric Nicolae Iorga -, la romani se aud cantecele!�.
Cantece pe care azi le auzim si aici!
Profit de numarul mare al tinerilor imbracati in
minunatele noastre costume populare, indemnandu-i
sa-si apere limba romaneasca, cea care ne da
continuitate si durabilitate prin vreme. S-o apere ca
nu cumva, vreodata, "Harta limbii noastre sa fie mai
mica decat cea a Romaniei�! Daca vrem ca mosia
noastra strabuna sa ramana intreaga, sa ne aparam
portul nostru lasat din stramosi, cu toate traditiile
mostenite, cu obiceiurile care atesta viata noastra
dintotdeauna pe aceste meleaguri romanesti. Ele
constituie acele giuvaieruri de pret aici, in Gradina
Maicii Domnului, intr-o Europa pe care noi o dorim a
natiunilor, nu a regiunilor, cum o vor altii. Romania-i o
natiune, nu o regiune! Aparati-va, asadar, radacina
trainica a Neamului!
Ii felicit pe organizatori - Marioara si Raluca Barsan -,
va felicit pe dumneavoastra, consatenii mei, pe
oaspetii dragi. Toti, romani, maghiari, sarbi, greci,
aromani, prezenti aici, facem parte din acest neam
romanesc. Neam cu o lege strabuna, cum spunea
poetul ardelean cu "satul in glas�: "O lege-avem,
strabuna,/ Prin veacuri de furtuna,/ Ea n-a putut s-apuna/
Strivita de pagani./ Ne-a fost Cel Sfant tarie/ Si-n veci
o sa ne fie:/ Sus, inima, romani!/ Sus inima, romani!�
(Alocutiune rostita, la 14 septembrie a.c., la
Festivalul National de Jocuri si Obiceiuri
Populare de la Idicel-Sat.)
