"„Hai acasa! - Limba romana este patria mea„. Diaspora si cartea de identitate a limbii romane„

Distribuie pe:

Peste 80 de reprezentanti
ai presei de limba romana din
Europa, Statele Unite ale Americii,
Australia si, bineinteles, din
Romania au participat la simpozionul
"Hai acasa! - Limba
romana este patria mea�, organizat
de Uniunea Ziaristilor Profesioni
sti din Romania (condusa de
Doru Dinu Glavan), cu sprijinul
Autoritatii Nationale pentru
Turism, din cadrul Guvernului
Romaniei.
Aflat la cea de-a XIII-a editie,
simpozionul romanilor de pretutindeni
a avut ca tema, in acest
an, "Limba romana e patria mea�.
Parlamentul Romaniei a legiferat
sarbatorirea Limbii Romane pe 31
august, pentru a se sincroniza cu
fratii nostri de peste Prut. Mai
bine mai tarziu decat niciodata!
Sunt de admirat romanii din
Republica Moldova, care au
celebrat Ziua Limbii Romane, nu
"Limba moldoveneasca�, inca din
31 august 1989.
"Nu spun ca alte limbi, alte
vorbiri, nu ar fi minunate si
frumoase. Dar atat de proprie,
atat de familiara, atat de intima
imi este limba in care m-am
nascut, incat nu o pot considera
altfel decat iarba (...). Limba
romana este patria mea. De
aceea, pentru mine, muntele
munte se zice, de aceea, pentru
mine iarba iarba se spune, de
aceea, pentru mine izvorul
izvoraste, de aceea, pentru mine
viata se traieste�, ne-a lasat scris
Nichita Stanescu.

"Fiecare roman
e important!�

Zvetlana Preoteasa, directorul
general al Institutului "Eudoxiu
Hurmuzachi� pentru Romanii de
Pretutindeni, a declarat ca "Limba
romana este si patria romanului care
face oale la Horezu, si a cantaretului
de muzica populara din Canada, si a
profesoarei de limba romana care a
fost obligata sa plece in Italia sa
spele geamuri�. Asa cum spunea, de
altfel, si Stejarel Olaru (secretar de
stat la Departamentul pentru
Romanii de Pretutindineni): "Fiecare
roman este important!�.
Cristina Liberis (consilier al
ministrului delegat pentru Romanii
de Pretutindeni) a sustinut ca "Rolul
jurnalistului din diaspora este mult
mai important decat cel al
jurnalistului care activeaza intr-o
institutie de presa din Romania,
pentru ca trebuie sa mentina viu si
spiritul Limbii romane. Indiferent de
locul unde traim, trebuie sa ne servim
patria. Vorbim cea mai frumoasa
limba si nimeni nu ne poate desparti,
decat tradarea ei.(s.n.) Este nevoie
de unitatea romanilor, de unitatea
limbii.�
Academicianul Razvan
Theodorescu a facut, in cadrul
simpozionului de la Mangalia, o
incursiune in evolutia Limbii romane
ca element specific si definitoriu
al identitatii nationale. De
asemenea, el a definit limba romana
ca fiind un "dar apostolic�.
"Ma bucur ca peste hotare sunt
din ce in ce mai multi romani care-si
folosesc limba materna in tot mai
multe imprejurari. Si, ceea ce e de
remarcat, se pastreaza o limba mai
corecta si mai curata decat cea
vorbita astazi in Romania. Aceasta,
si ca o posibila forma de aparare
impotriva inevitabilei integrari in
cultura tarilor de adoptie, limba
romana ramanand doar in
patrimoniul familial pentru cei din
diaspora� � a conchis distinsul
academician.

Lira traca

Jurnalistul Mihai Eminescu
atragea atentia asupra batjocoririi
limbii romane, inca din secolul al
XIX-lea: "Si limba stramoseasca e o
muzica, si ea ne atmosferizeaza cu
alte timpuri mai vrednice si mai mari
decat ticalosia de azi, cu timpuri in
care unul s-au facut poporul si una
limba. De fiecare cuvant vechi se
tine un sir intreg de zicale, care
inlocuiesc cu prisosinta, ba intrec,
adesea, multimea cuvintelor si
frazelor noua, primite in limba, fara
de nicio randuiala�.
In cadrul simpozionului, scriitorul
si jurnalistul Miron Manega
(membru UZPR) a lansat provocarea
recursului la valorile identitare.
Pentru a-si ilustra discursul, l-a adus
in fata invitatilor pe rapsodul-cobzar
Ion Creteanu din Voineasa. Acesta
a interpretat "Cantecul lui Mihai
Viteazul� si o superba doina de
catanie, intitulata "Oltenas du peste
Olt�. Miron Manega a atras atentia
ca instrumentul la care a cantat Ion
Creteanu era numit de romani, in
secolul I i.Ch., Lira Traca (Tracae
Cythara). "Este posibil � a mai spus
Manega � ca acesta sa fie instrumentul
la care a cantat Orfeu.
Vechimea instrumentului este compatibila
cu vremea imemoriala in
care se presupune ca ar fi trait
Orfeu. Iar acest instrument a supravietuit
doar in Romania�. A fost un
moment de puternica emotie spirituala,
aplaudat indelung de romanii
de pretutindeni.
Cristina Liberis i-a invitat pe Miron
Manega si pe Ion Creteanu sa faca
parte din proiectul "Cunoasterea
Romaniei prin cultura nationala�.
Jurnalistul a prezentat participantilor
un film din 1914, realizat de
Octav Minar, un cercetator controversat
al vietii lui Mihai Eminescu.
Pelicula "Eminescu, Veronica,
Creanga� - considerata una dintre
cele mai valoroase piese de tezaur a fost descoperita, in urma cu cativa
ani, la Arhiva Nationala de Filme, de
pasionatii bibliofili Ion Rogojanu si
Dan Toma Dulciu. Documentarul e
presarat cu scene lirice, interpretate
de artisti profesionisti (primele
incercari de docudrama), iar
poemele eminesciene sunt ecranizate artistic, cu filmari facute in
Italia si Egipt.

"Un evreu
roman�

Doru Dinu Glavan, presedintele
UZPR (in imagine, incadrat de Neagu
Udroiu si Razvan Theodorescu n.n.),
a vorbit despre misiunea UZPR in
relatia cu jurnalistii romani de acasa
si de pretutindeni, despre necesitatea
derularii unor parteneriate
si proiecte europene si guvernamentale,
menite sa puna in
valoare potentialul cultural,
turistic si de afaceri romanesc, in
publicatiile de limba romana
aparute in intreaga lume.
Iurie Levcic, din Ucraina, a vrut
sa demonstreze ziaristilor ca
"Cernauti are istorie romaneasca,
noi suntem inca acolo, suntem vii
si ne respectam limba si valorile
romanesti�. A prezentat si un film
despre Traian Popovici, primar al
orasului Cernauti in timpul celui
de-Al Doilea Razboi Mondial,
care a salvat 25.000 de suflete
trimise de nazisti in lagarele de
exterminare.
Acum trei ani, Dustin Hoffman
a hotarat sa ecranizeze personajul
intr-un film pe care vrea sa-l produca.
Pana de curand, biografiile
actorului american indicau ca
este de origine rusa, referindu-se
la tatal sau. Dustin Hoffman a
dezlegat, in schimb, enigma,
declarand: "Sunt un evreu
roman�. Parintii sai au parasit tara
inaintea inceperii Holocaustului,
pentru a se instala in California.
Mama sa avea un prenume romanesc,
Liliana. Daca si Dustin Hoffman
sustine, cu mandrie, ca este "un
evreu roman�, de ce nu am sustine si
noi, cu mandrie, ca suntem romani?

DANA ANDRONIE
(www.certitudinea.ro, 30
august 2013, sursa: Jurnalul
National. Titlul original:
"Un �dar apostolic�. Diaspora
si cartea de identitate
a limbii romane�)

Lasă un comentariu