"Noi semnam, noi controlam, noi...�
Cine sa vada printre atatia bolovani?
In prezent, Cetatea curge, la propriu, spre vale, lesne se pot observa
fisurile cariate in ziduri, dislocarile de piatra, portiuni mari de teren de
pe versant sunt brazdate de ploi, pravaliri de pietre din buza dealului,
ziduri care pot oricand sa cada. Sa nu mai punem la socoteala
inesteticele case ale unor proprietari, cu pereti exfoliati de tencuiala
pana la caramida. Ca sa dau, din nou, un exemplu elocvent � si stiut de
toata lumea de ani de zile � acel decor butaforic, o parodie de schela
ridicata pe frontispiciul cladirii ce da cu fatada chiar in Piata Cetatii,
unde, de peste patru ani, nu se repara nimic, ba, sa nu mintim, de
curand, s-a trecut la tencuirea exterioara avand panoramat un cadru
de fereastra asimetric. Un scurt istoric ne aminteste cu cata graba a
fost ridicat esafodajul schelei pe cladirea ce da in Piata Cetatii, in
perspectiva vizitei parlamentarilor europeni cu ocazia decernarii
Premiului Europei, ultimul premiu ce lipsea din panoplia premiilor
acordate de Parlamentul Europei orasului-Cetate Sighisoara. Desi s-ar
sustine de unii ca Premiile Europei nu au nicio legatura cu Cetatea
Sighisoara! Consiliul Europei a acordat acele distinctii pe baza unei
documentatii complexe trimisa la sfarsitul anilor din perioada unor
vremuri mai bune, cu personal din Primarie care a lucrat punand suflet
la intocmirea acelor "chestionare�, respectiv se refereau la activitatea
autoritatilor locale in directia promovarii ideilor europene si in contextul
apartenentei la civilizatia europeana: legaturi culturale sau de alta
natura cu tari din Europa, oarase infratire, proiecte de colaborare,
evenimente culturale pe multiple planuri. De ce sa nu o spunem direct,
sunt lucruri despre care doar cine s-a ocupat nemijlocit stie "cu ce se
mananca�, restul doar isi asuma laurii sau vorbesc pe langa subiect.
Inainte de venirea inaltilor parlamentari europeni, pe seama casei
propagandistic imbracata in plasa cu gaurele, in urma cu circa cinci
ani, proprietarul cladirii a primit aprobarea deschiderii unei usi prin
largirea unui geam, cu conditia de a renova intreaga fatada, dupa care
"a uitat� ce a promis, deschizandu-si un magazin functionand bine
mersi, comercializand kitsch-uri la pret de artizanat, tot felul de bulendre
expuse pe fatada degradata a cladirii, uratind-o si mai mult.
In aceeasi postura de degradare este cladirea ce da spre Primaria
municipala. Aici macar nu functioneaza un magazin, proprietarul casei,
un intreprinzator de prin partile Timisoarei, a obtinut autorizatie de la
Primarie pentru a-si repara casa din dreptul bustului lui Vlad Tepes,
fata in fata cu Primaria municipala, numai ca timisoreanului nu i-a mai
vazut nimeni fata prin Sighisoara, astfel incat, zilnic, visatorii functionari
publici din Primarie trec nepasatori pe langa acest imobil fara sa se
sinchiseasca vreunul cat de inestetic isi arata fata hidoasa. Iata cum,
inca o cladire care face parte din grupa monumentelor protejate este
lasata in paragina, cu acoperisul pe jumatate "tigluit�, unde zapezile,
ploile patrund nestingherite, sub ochii si din nepasarea mai-marilor
Primariei. Ne intrebam, ce fac arhitectul orasului, directorul de patrimoniu,
primarul, pseudo-expertul autohton UNESCO, aureolati de prezenta
atator demnitari cu diferite ocazii, la vederea acestor aratari ce-si
asteapta de ani buni remedierile? Sa nu mai punem la socoteala
vitrinele expozitionale muzeistice din Turnul cu Ceas , cladire simbol a
orasului, bandajate in majoritatea lor cu scotch sa nu se
"dejghioace�cumva si sa schilaveasca vreun turist vizitator. Din cate
se cunoaste, pragul Muzeului de istorie, pe fiecare an ce trece, conform
statisticilor, este trecut de sute de mii de vizitatori, fara sa se
gandeasca cineva dintre cei indrituiti la niscaiva primeniri, adica
executarea unor lucrari care sa prevada o schimbare a acelor vitrine
fisurate, urmand ca prezentarea exponatelor sa fie facuta sub o alta
forma, cu mult mai atractiva si interesanta.
Dincolo de lipsa de interes si reactie a autoritatilor la aceste cazuri
punctuale, ultracunoscute, dar si altele inca nedepistate, un lucru este
cert: Cetatea Sighisoarei are nevoie stringenta de interventie in vederea
stoparii degradarii tot mai avansate. Fie ca e vorba de insistente facute
pe mai multe planuri in vederea deblocarii acelor cereri de finantare din
bugetul local, fie ca e vorba de alte surse, atrase complementar de la
Guvern, prin Ministerul Culturii, fie ca e vorba chiar de campanii de
sensibilizare a opiniei publice. La inceputul anilor �90, s-a initiat o astfel
de campanie nationala: "SOS! Cetatea Sighisoara!�, la vremea aceea
varful de lance fiind Festivalul de Arta Medievala, care, iata, a ajuns la
cea de-a XXI-a editie, pierzand insa acest scop � de sensibilizare privind
degradarea Cetatii, dar indeplinind cu prisosinta pe cel de promovare,
ceea ce pana la urma este un rezultat complementar.
Este unanim recunoscut si noi toti ne mandrim cu faptul ca (dupa
cum se cunoaste) impunatoarea noastra Cetate transilvana este inscrisa
in lista Patrimoniului mondial, datorita unicitatii sale, de aceea, o
administratie locala responsabila ar trebui sa aiba, ca obiectiv permanent,
grija fata de o asemenea bijuterie arhitecturala, incat ea sa
ramana marturie generatiile viitoare, sa se bucure de maretia si
frumusetea acestei "perle�, care nu este numai "a Transilvaniei�, cum
era supranumita candva, ci, iata, prin includerea ei in Patrimoniul
UNESCO, a lumii intregi.
