Actul de la 23 august 1944
"O lovitura de stat egala cu o mare revolutie„

Distribuie pe:

Actul de la 23 august 1944 ocupa un loc central in istoria contemporana a Romaniei. La
3 septembrie 1944, Iuliu Maniu il considera un act bine organizat, "o lovitura de stat egala
cu o mare revolutie� si al carui principal inspirator a fost regele Mihai. In 5 septembrie 1944,
Constantin Titel Petrescu aprecia ca evenimentele au fost "rodul unei coordonari intre
cele patru partide din Romania�. Pentru intelegerea deplina a faptelor trebuie avute in
vedere patru coordonate mari: a). Participarea Romaniei la Campania din Rasarit; b).
Contributia tuturor fortelor social-politice din tara la rezolvarea crizei; c). Tratativele pentru
iesirea tarii din razboi; d). Evolutia raporturilor militare si a raporturilor intre membrii coalitiei
antihitleriste. Actul de la 23 august 1944 este rezultatul unei lupte intre proiectele de salvare
a tarii vehiculate atat de grupul maresalului, cat si de cele ale monarhului in vederea
incheierii unui armistitiu in conditii onorabile pentru Romania. Actul in sine a fost de fapt o
lovitura de stat prin arestarea lui Ion si Mihai Antonescu si apoi a guvernului la Palatul
Regal din Bucuresti. Aceasta lovitura a fost fost urmata de o actiune militara rapida.
In cursul anului 1944 creste starea de nemultumire populara fata de razboi: sporeste costul
vietii; cresc spectaculos preturile; se mareste durata zilei de lucru; prolifereaza fenomenul
camatariei; urmarile bombardamentelor anglo-americane; apropierea frontului de Rasarit;
inmultirea sabotajelor. In Romania stationau 620.000 de germani, soldati si ofiteri; trupele, concentrate
in Grupul de Armate Ucraina de Sud, erau comandate de generalul Hans Friessner.
Iata, punctual, principalele evenimente care au precedat Actul de la 23 august: v 17
martie 1944: la Cairo debuteaza tratativele intre printul Barbu Stirbey si aliati in numele lui
Iuliu Maniu; v 21 martie 1944: Maniu si Bratianu adreseaza un memoriu lui Antonescu
cerandu-i sa scoata tara din razboi; v aprilie 1944: Armata Rosie atinge Nistrul; v 2 aprilie
1944: Molotov spunea ca Armata Rosie nu urmarea in Romania sa impuna modificari politice
si militare; v 12 aprilie 1944: In cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul
Romaniei, si Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii cer incheierea unui
armistitiu. In aceeasi zi, la Cairo, lui Stirbey i s-au comunicat conditiile armistitiului:
� intoarcerea armelor impotriva hitleristilor; � refacerea frontierelor din 1940 dintre Romania
si URSS; � plata unor despagubiri si reparatii de razboi. Eforturile facute de romani pentru
scoaterea tarii din razboi s-au izbit de reticente britanice si americane, rezultat al intelegerilor
secrete intre Churchill, Roosevelt si Stalin pentru impartirea Europei in sfere de influenta; v
sfarsitul lui aprilie 1944: Regele Mihai se intalneste cu Lucretiu Patrascanu; apoi Lucretiu
Patrascanu se intalneste cu Ioan Mocsony-Starcea si generalul C. Sanatescu, seful Casei
Militare Regale. La nivelul conducerii Partidului Comunist Roman surven modificari: desi
numit de Comintern, Stefan Foris a fost inlaturat din functia de secretar general si inlocuit
cu o conducere formata din Constantin Parvulescu, Emil Bodnaras si Iosif Ranghet; v mai
1944: S-au pus bazele unei intelegeri de colaborare intre comunisti si social-democrati
creandu-se Frontul Unic Muncitoresc (FUM). v iunie 1944: Operatiunile militare favorabile
coalitiei antihitleriste si prezenta trupelor sovietice in Moldova determina colaborarea
intre PNL si PNT cu FUM. Discutiile dintre liderii celor patru partide au dus la formarea
coalitiei democratice constituita prin semnarea Declaratiei de Constituire a Blocului
National Democrat intre: Iuliu Maniu - PNT, C.I.C. Bratianu - PNL, Constantin Titel Petrescu
- PSD si Lucretiu Patrascanu - PCR. v La sedinta din noaptea de 13 spre 14 iunie 1944 au luat
parte reprezentantii opozitiei, Palatului, Armatei, comunistilor si s-au stabilit formele de
lupta pentru inlaturarea maresalului; la consfatuirea din noaptea de 27 spre 28 iulie 1944
Lucretiu Patrascanu, Emil Bodnaras, Constantin Sanatescu, Constantin Vasiliu-Rascanu,
Grigore Niculescu-Buzesti au decis ca maresalul sa fie inlaturat la 15 august, apoi la 26
august. S-au intensificat eforturile pentru atragerea comandantilor marilor unitati militare;
v 5 august 1944, Rastenburg (Prusia Orientala): ultima intalnire intre Hitler si Ion Antonescu.
Hitler abandoneaza planul Margareta II care viza ocuparea Romaniei avand convingerea
ca Antonescu ii ramanea aliat fidel si ca era pe deplin stapan pe situatia din tara; v 18
august 1944: Ion Mihalache declara ca armistitiul trebuie semnat fie de maresal, fie de un
grup de militari; v 20 august 1944: Trupele Frontului 2 Ucrainian condus de maresalul Rodion
Malinovski au declansat ofensiva pe directia Iasi - Chisinau, peste doua zile sovieticii ajung
pe linia Targu - Neamt - Husi - Chisinau, spargand frontul romano-german din Moldova.
Generalul Friessner cere continuarea rezistentei pe linia Focsani - Namoloasa - Galati; v 22
august 1944: are loc o intalnire intre maresal si Ion Mihalache, s-a abordat situatia din tara;
22/23 august 1944: Mihai Antonescu a trimis la Ankara trei telegrame prin care solicita
armistitiul; v 23 august 1944: Dimineata, Gh.I. Bratianu a avut o intrevedere cu Ion Antonescu
cerandu-i incheierea armistitiului; acesta a fost de acord cu conditia participarii tuturor
liderilor politici, ceea ce i s-a si promis. In dupa-amiaza zilei, regele Mihai l-a invitat la Palat
pe maresal pentru consultari; la cererea lui Mihai de a semna armistitiul, Antonescu a
refuzat si a fost arestat; ulterior, au fost arestati si ceilalti membri ai guvernului.
Pe baza Blocului National Democrat s-a format un nou guvern, condus de generalul
Constantin Sanatescu. S-au promulgat decrete-lege privind amnistia generala, desfiintarea
lagarelor de munca, eliberarea detinutilor politici si restabilirea cadrului democratic. Armata
a ocupat principalele institutii de stat si militare. La ora 22 s-a radiodifuzat Proclamatia
regelui Mihai catre tara in care anunta lumii modificarile in conducerea politica a tarii,
formarea noului guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite si alaturarea tarii la
Coalitia antihitlerista in lupta pentru eliberarea Transilvaniei. v 24 august 1944: S-a instalat
starea de razboi intre Romania si Germania. Surprins si depasit total de evenimente, Hitler a
ordonat inabusirea imediata a insurectiei si formarea unui guvern condus de un general
filogerman. La Viena s-a format, sub pulpana hitleristilor, un guvern "national� condus de
Horia Sima. v 24-28 august 1944: La Bucuresti, pe Valea Prahovei, la Brasov si Bod in porturile
dunarene, in Dobrogea, Muntenia si Oltenia s-au desfasurat lupte puternice impotriva fortelor
hitleriste; v 24-26 august: In Bucuresti, fortele militare romane au luptat din greu la Scoala
Superioara de Razboi, Prefectura de Ilfov, Podul Baneasa, Hotelul Princiar, Bariera Rahova
si Podul Otopeni; v Pana la 28 august, capitala a fost curatata de fortele hitleriste cu pretul
a 1.400 raniti si morti, au fost capturati 6.700 militari germani, dintre care 7 generali si 358 de
ofiteri; la 30 august, in Bucurestiul eliberat au patruns trupele sovietice;
Actul de la 23 august 1944 a fost salutat de toate formatiunile politice si recunoscut pe
plan international: la 6 iulie 1945 Sovietul Suprem i-a decernat regelui Mihai Ordinul "Victoria�
(Pobeda), cea mai inalta distinctie militara sovietica, iar Harry Truman i-a decernat in 1947
gradul de Comandor sef al Legiunii de Merit.
Urmarile Actului de la 23 august 1944: a lipsit Germania de mari rezerve de materii prime;
s-a modificat profund balanta de forte in sud-estul Europei; s-a realizat o uriasa translatie de
fronturi de pe Carpati pe Dunare; s-a evitat transformarea tarii in teatru de operatii militare;
a accelerat criza interna din statele aliate Germaniei - Ungaria, Croatia, Bulgaria; Romania a
intrat in sfera de influenta sovietica; au fost impulsionati comunistii; Romania a fost ocupata
militar de Uniunea Sovietica. 130.000 de soldati si ofiteri romani au fost deportati in Siberia.
v 12 septembrie 1944: La Moscova, Romania semneaza Conventia de Armistitiu cu Puterile
Aliate (Uniunea Sovietica, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii). Delegatia
romana care a semnat Armistitiul a fost formata din Lucretiu Patrascanu (conducatorul
delegatiei), generalul Dumitru Damaceanu (adjutant al regelui Mihai I), Ghita Pop, Ion Christu,
Constantin Visoianu si Barbu Stirbey. Din partea Puterilor Aliate, documentul este parafat de
un singur oficial, maresalul sovietic Rodion Malinowski.
Romania a fost considerata un stat invins si nu i s-a recunoscut statutul de cobeligeranta.
Am fost obligati sa intretinem armata sovietica de ocupatie; timp de 6 ani, tara noastra
trebuia sa plateasca o uriasa despagubire de razboi - 300 milioane de dolari, platibili in
marfuri (produse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime si fluviale, diverse
masini etc.); s-a prevazut anularea Diktatului de la Viena; granita romano-sovietica pe Prut;
s-a constituit Comisia Aliata de Control.

Lasă un comentariu