"Ma rog la floarea de cires,/Ma
rog la frunza de maces,/Ma rog la
spicul graului:/Da-i omului tot ce-i
frumos.(�)Da-i dorul de-a umbla
prin munti,(�) Da-i painea alba
langa vin/Si peste casa cer senin/
Si frate bun si bun vecin/Si somnul
noaptea fara chin;/ Da-i chipul din
izvor curat/ In care si-a astamparat/
Si setea si obrazul cald/ In drumul
lui catre inalt./ Ma rog la toate cate
sunt/ Sa fie bine pe pamant.�
Cei de-o varsta cu mine i-au
deprins intelesul versului la scoala.
Cei mai tineri i-au auzit in treacat
numele blamat de asa-zisii
"anticomunisti�, de aceia care iau
totul nemaipunand nimic in loc.
Este poetul Mihai Beniuc (n. 20
nov. 1907, Sebis-Arad - m. 24 iunie
1988, Bucuresti)
ioan.vulcan@yahoo.ro
