Administratia Nationala de Meteorologie a emis, la inceputul
saptamanii, noi avertizari de cod portocaliu de canicula si
disconfort termic accentuat, temperaturile urmand a se intensifica
pana la 39-40 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de
accentuat, iar indicele temperatura - umezeala (ITU) se va situa peste
pragul critic de 80 de unitati.
Cu siguranta, acesta din urma, disconfortul termic, este cel care ne
afecteaza pe toti, in mai mica sau mai mare masura, incingandu-ne
pana la refuz nu numai trupurile, ci si creierele - acolo unde se mai
poate vorbi si de asa ceva! Cum altfel ne-am putea explica recenta
pledoarie a unei doamne/ domnisoare, Andreea Dogar (nume cu
rezonante transilvane!), care supraliciteaza, pe "Yahoo!News�, sub
forma indefinita a unui articol/ interviu/ comentariu plastic/ semnal de
carte (publicitar, de fapt!), intitulat "Istoria dacilor in culori, curatata
de nationalism�, iritatiile caniculare ale unui artist care incearca, fara
prea multe sanse, sa epateze (si) prin discurs?
Din start, titlul vadeste intentia de a atrage atentia generala si
vizitatorii la lansarea bucuresteana de astazi a volumului I
(bilingv, romano-englez) "Dacia. Razboaiele cu Romanii �
Sarmizegetusa�, promovat de lanturile de librarii Carturesti si
Humanitas, si de unele muzee.
Sa fie clar, n-am nimic impotriva desenelor (desi detest benzile
colorate, ajunse, in zilele noastre, ca in Occidentul - "mentor�, mai
singura "lectura� in trend), nici impotriva autorului, Radu Oltean,
designer pasionat de istorie. In materialul citat se precizeaza: "Volumul
contine peste 190 de imagini color: ilustratii, harti, fotografii ale unor
sculpturi, artefacte sau situri arheologice. Unul dintre cele mai
surprinzatoare desene realizate de Radu Oltean
este scena funeraliilor imparatului Traian. Aici,
Columna lui Traian apare asa cum arata ea la
scurt timp dupa construire: nu era alba, cum o
stim cu totii din carti sau din mulajele de la
Muzeul National de Istorie a Romaniei, ci
pictata in culori foarte vii, care s-au sters de-a
lungul celor doua milenii scurse de-atunci. �Am
tinut sa popularizez in mod special culorile
Columnei. Testele si fotografiile in lumina
fluorescenta au demonstrat ca reliefurile au
fost pictate in culori vii. Culorile exacte nu
mai sunt cunoscute. Dar exista studii foarte
serioase vizavi de pictarea sculpturii in
antichitatea greco-romana. S-au pastrat multe
alte statui si monumente cu urme suficient de
clare de pictura pentru a se sti cam ce culori se
foloseau. Erau cateva culori: galben, verde,
albastru, rosu, negru. In general culori pure,
primare, nu se foloseau griuri�, explica graficianul.
O alta noutate adusa de volumul sau este
reconstituirea probabila a zonei sacre de la
Sarmizegetusa Regia � precizeaza Andreea
Dogar. Pentru prima data, publicul larg poate
vedea cum aratau templele dacilor in urma cu
aproximativ 2.000 de ani. In prezent, vizitatorii
sitului Sarmizegetusa Regia vad baza unui
templu rotund, cu mai multi stalpi din lemn, de
diferite inaltimi, infipti in pamant (aceasta
reconstituire, care dorea sa reprezinte inaltimea
maxima si minima pe care ar fi putut-o avea
peretele din barne al templului, dateaza din anii
�80). �Nu s-a scris nicaieri care a fost sensul
acelei reconstituiri. Nimeni nu a fost interesat,
timp de 35 de ani, sa explice asta pe un panou
vizitatorilor. Restaurarea extrem de nefericita a
indus in eroare generatii de turisti. Oamenii asta
vedeau, asta intelegeau. De fapt, nu intelegeau
nimic. Credeau ca dacii aveau ca temple niste
bete infipte in pamant, in forma de cerc. E o
aberatie. In antichitate, stalpii din lemn ai
templului aveau aceeasi inaltime si alcatuiau
peretii acestuia. Erau uniti cu impletituri
acoperite de argila. S-a gasit argila arsa in jurul
templului rotund, care provine de la peretii de
lemn si lut ai templului mare. Templul a ars in
timpul razboaielor cu romanii. Deasupra,
constructia avea un acoperis conic din sindrila
batuta in cuie. (...) Nu m-am apucat sa explic
cine sunt romanii si ce cautau ei in Europa. Sau
cine era Traian si cine era Decebal. (...) In
perioada secolelor I i.Hr. - I d.Hr., dacii isi
incinerau mortii, asadar nu exista schelete
pastrate care sa permita eventuale reconstituiri
antropologice. In afara de sculptura romana,
nu am avut altceva. Nu stim cum aratau dacii��.
Vai, maestre! Cum nu stiti? Exista atatea statui
de daci in Roma! Si atunci, cum va incumetati
sa-i desenati? I-ati vazut in vis? Desigur, nu e
nicio rusine sa nu stii, e chiar bine sa recunosti
si, in consecinta, sa te informezi permanent.
Nimeni nu s-a nascut invatat. Dar, in zilele
noastre, criminalistica a progresat intr-atat,
incat scheletele nu mai constituie singurele
probe necesare unei reconstituiri! Totul e
posibil! Nu stim, si de fapt nici nu ne intereseaza
daca Radu Oltean a consultat, de pilda, "Marea
enciclopedie a geto-dacilor�, pentru ca
aroganta cu care trateaza tema spune mai mult
decat si-a dori el insusi. Nici nu e atat de
importanta bibliografia atunci cand poti cerceta
pe viu istoria ce ti se dezvaluie la fiece pas.
"In 1993 (n.n. � pe cand artistul se afla la o
varsta de relativa maturitate), Romania demara
o ampla campanie de punere in valoare a
cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu
multidisciplinar, efectuat la fata locului, a pus
in evidenta faptul ca, sub ceea ce este acum
decopertat, exista un urias ansamblu
arhitectonic, un ansamblu militaro-civil
compact, cu mai multe nuclee, intins pe o
suprafata de peste 200 de kilometri patrati.
Acest oras ingropat este predacic si e foarte
bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste
planuri de detaliu cu siturile subterane
nedecopertate, pe care le-au strans intr-un
dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O
copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii
clandestini de comori, care au relatii puternice
in zona clasei politice. Hotii stiu acum cu
exactitate unde sa caute.� Se pare, insa, ca, la
ordin european, mai-marii nostri nu mai sunt
dispusi sa gaseasca nimic din ceea ce ne atesta
vechimea si nobletea ca popor. Adevarul
romanesc deranjeaza.
"Conform unor informatii neoficiale, subsolul
din zona Gradistei ar fi fost sondat, din satelit, de
rusi, inca pe la inceputul anilor �90. Rusii vorbeau
despre situri antice, dar si preistorice,
necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand
aceste date cu informatiile unor scriitori antici,
care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii,
Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului.
Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul
fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au
desfasurat cercetari pe mai multe discipline,
pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind
zona arheologica. In urma acestuia urma sa aiba
loc decopertarea, restaurarea, conservarea
siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie
arheologica nationala, punct turistic de
importanta deosebita, cu protectie armata din
partea Jandarmeriei, care urma sa opreasca
ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care
nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare.
Fortificatiile, deosebit de complexe, suprapuse,
in multe locuri, pe asezari mai vechi, nu reprezinta
doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor,
ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila
montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o
suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea
vestigiilor au ramas acoperite de pamant.
Din comisia formata au facut parte specialisti
pentru detectarea straturilor de profunzime prin
magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice,
arheologi, ingineri constructori, arhitecti
si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii
s-a confirmat! Magnetometrul este un aparat
care poate radiografia si pune in evidenta
elementele din subsol, la adancimea dorita de
operator. In acest caz sondajul a mers pana la o
adancime de opt metri. Asa au fost descoperite
constructiile scufundate in pamant, dar si
incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori.
Conform datelor din studiu, mega-asezarea
regilor daci este situata pe masivul Sureanu,
munte care coboara catre est, nord si vest in
Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
"La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil
ca, timp de cinci ani, dacii sa poata tine piept
asaltului unei armate uriase, bine inzestrate,
cum era cea a romanilor. Mai ales ca era
condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe
care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am
gasit la fata locului: folosirea eficienta a
terenului, printr-un complex militaro-civil. Dacii
au construit, in primul rand, la poalele muntelui,
in nord si vest, un zid de aparare foarte lung,
deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea
directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din
Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare
inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare
terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri.
Pe culmi au fost construite una sau mai multe
cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers
pana acolo incat fiecare cvartal al unei
aglomeratii urbane mai mari era, la randul lui,
aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc
�modul� fiecare aglomerare urbana. Modulul
poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins
pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest
fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse
concentric. Distantele de la o aglomerare urbana
la alta sunt mici, in general de cateva zeci de
metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu
fortificat la altul nu depasesc patru kilometri.
Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele
ei, asa cum apar si la Sarmizegetusa Regia, cea
cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista
insa numeroase terase amenajate cu urme de
locuire stravechi, mai vechi decat perioada
dacica clasica. De asemenea, asezari civile se
gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti.
Totul, pe o suprafata de aproximativ 200 de
kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de
un paienjenis de drumuri antice, construite foarte
interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate
de ora in ploaie pe un asemenea drum, sa vad ce
se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga,
dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul
de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului
de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice,
considerandu-se ca panta abrupta a muntelui
e un obstacol natural suficient. Aceasta
neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul
Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a
atacat apoi fortificatiile de sus in jos�, afirma
regretatul general de armata Vasile Dragomir.
Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate,
gasite de echipa speciala de cercetatori
in urma cu doua decenii postdecembriste,
a fost multiplicat in patru exemplare, care au
fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus,
Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru
Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO.
Urma, deci, sa se initieze o ampla campanie de
sapaturi arheologice si sa se realizeze un
centru turistic exceptional. "Programul a fost
insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile
siturilor au ajuns la hotii de comori! Astfel
reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit,
punct lovit, pe un teritoriu atat de mare.
Singurul impediment in calea acestora este
acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la
Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de
origine romaneasca, precum ca cetatile vor fi
radiate din patrimoniul mondial. �Nu se scoate
niciun obiect UNESCO de pe liste. Asta e o
prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si
Sarmizegetusa. Asta e singura explicatie�, este
de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o
intrebare extrem de importanta: cine le-a dat
hotilor planurile secrete ale complexului si,
implicit, planurile comorilor de la Sarmizegetusa?�
Desigur, aceasta este alta tema, pe care o vom
dezvolta in alt context.
Revenind la artistul nostru si reprezentarile
sale daco-romane,... e trist cand oameni de
talent - caci Radu Oltean e foarte talentat,
desenele sunt foarte frumoase si sugestive �
se lasa dusi de val si de... nas, sedusi de
"charisma� internationala a globalizarii. "�Eu
incepusem sa colectez informatii despre
antichitatea Romaniei inca din anii �90, cand
visam eu, proaspat absolvent de facultate, sa
fac o carte de Istoria Romaniei bogat ilustrata.
Istoria a fost un hobby care a depasit nivelul
de hobby. In �97-�98 am inceput sa fac xeroxuri
dupa o gramada de carti de istorie si arheologie.
Am inceput sa citesc. Se adunase si o anumita
furie fata de aiurelile dacomanilor, cu care
voiam sa lupt in felul acesta� - povesteste
Radu, care a terminat Facultatea de Arte
Plastice, departamentul Grafica. - M-a preocupat
destul de mult fenomenul dacoman. E
un fenomen care nu e numai al nostru. Aproape
fiecare tara are ciudatii ei, care isi glorifica
stramosii �la limita SF-ului�. Numai ca in
aproape toate tarile exista si o bibliografie
serioasa, suficient de multa si accesibila,
pentru oameni care vor sa citeasca chestii
normale. La noi lipseste cu desavarsire. In
afara de literatura comunista si patriotarda �
de genul "Cantecul Columnei� al lui Alexandru
Mitru, �Stramosii� si filmele �Columna�,
�Dacii� si �Burebista� � literatura de popularizare
istorica e foarte subtire. Asta a fost
unul dintre motivele principale pentru care
am vrut sa fac aceasta carte��.
In fond, graficianul nu greseste prea mult:
"Fiecare tara are ciudatii sai�. As putea apela,
in sensul acesta si la folclorul neaos, fiindca
atitudinea sa cinica si dispretuitoare imi
aminteste zicala: "Branza (apropo de daci!)
buna, in burduf de caine�!
Canicula mare, monser! Speranta mea se
indreapta, totusi, catre ANM, care ne
avertizeaza ca o sa ne mai racorim, caldura se
mai potoleste, instabilitatea atmosferica se va
accentua, treptat, in toata tara. Seara si
noaptea vor fi frecvente descarcari electrice,
intensificari ale vantului, care pot lua aspect
de vijelie. Vor veni si averse cu caracter
torential, izolat cantitatile de apa depasind
25-30 l/mp, si se va semnala grindina.
Poate se vor mai limpezi si mintile incinse ale
unora care bat campii cu gratie. Da, Doamne!
Surse: "Romania megalitica�, Marea enciclopedie
a geto-dacilor - "Goana dupa aurul
Sarmizegetusei. Comorile dacice sunt furate cu
hartile statului roman�, Laura Oana (3 mai 2012),
http://www.replicahd.ro/?p=4188, http://
www.replicahd.ro/?p=4188.
