Ruralul romanesc si originalitatea sa multifunctionala

Distribuie pe:

Multifunctionalitatea ruralului romanesc a fost sesizata de strainii
care ne viziteaza si ne admira, si ea consta in urmatoarele: activitate
economica diversa, social culturala, conservarea folclorului si
obiceiurilor, terapia naturista si sacro-spirituala, simplitatea trairii in
natura, conservarea traditiilor si ritualizarea muncii.
Printul Charles al Marii Britanii � venind des in Romania, mai ales in
Transilvania � provincie istorica policulturala si originala prin vechile
radacini ale stramosilor �, admirand sarbatorirea Pastilor, ne declara
raspicat ca obarsia si vatra satelor noastre au un aspect de unicitate
si ca ele nu trebuie mult deranjate. Afluxul orasenilor spre satele de
origine, procurarea mielului din gospodarie sau de la stana, vopsirea
oualor, prelucrarea drobului de miel si a cozonacului, mersul in grup
compact la biserica, maretia sanctuarelor date de clopote, natura
verde cu pomi infloriti � ne aduc in Eden, in Tara Maicii Domnului �,
care merita sa fie conservata.
Cu toate indicatiile printilor si turistilor straini care ne viziteaza,
Romania nu poate ramane fara infrastructura moderna, civilizatie, fara
o agricultura si industrie traditionala performanta � conservandu-ne
bogatiile spirituale si natura sublima, sacra.
Satele romanesti, cu toata saracia si bogatia lor, au constituit
dintotdeauna o zona de refugiu, o zona strategica, o rezerva de resurse
interminabile, o oaza de liniste si relaxare de dinaintea furtunii, un
izvor nesfarsit de idei si sfaturi ale inteleptilor nativi, o lectie de
axiologie si etica, un model de felul in care se conserva limba, religia,
natiunea, identitatea nationala.
Din aceste motive si multe altele, gospodaria taraneasca, familia
traditionala trebuie sa fie conservate, sprijinite in acest iures al
dezvoltarii rurale globale � cu o conservare sigura a elementelor
economico-culturale si sociale traditionale.
Multe din satele noastre imbatranite, devin pustii, ultimii batrani
ducandu-si greutatile vietii undeva izolati si parasiti, in catune uitate
de lume.
Melosul popular, dupa versurile marelui poet roman basarabean N.
Vieru "Casa parinteasca nu se vinde�, cantata senzational de Fuego,
nu mai corespunde, deoarece lasata singura se darama.
Cei care au parasit satul si acum mai exista si stau la oras nu au
posibilitatea de intretinere a caselor si acareturilor din familiile de
bastina, iar cei care au avut diverse afaceri se muta de la bloc la
case in tara, dar in zone rezidentiale ale oraselor. Unele case
batranesti de la sate, gradinile si curtile, au fost cumparate cu bani
putini de catre straini.
Cultul patriotismului, al dragostei de tara, incepe sa dispara din
lexicoanele romanesti. Munca fizica, extrem de extenuanta, din
agricultura (arhaica), a indepartat tinerii de sate, cuibarindu-se la
orase sau, in ultimul timp, la orice tip de munca din strainatate.
Exista mai nou semnale ca multi tineri care au lucrat in afara tarii
doresc sa investeasca in tara in agricultura, vor sa lucreze in ferme
vegetale si animale, cu tehnologii moderne, performante. Modelul si
ambitionarea au fost date de strainii care au cumparat deja 1.000.000 ha
de teren in Romania si il lucreaza cu tehnologie moderna si devine rentabil.
Sunt invidiosi si taranii romani care le privesc uimiti utilajele de sute
de cai putere, iar ei zgarie pamantul cu sapa si stau aplecati sa smulga
buruienile.
In cazul realizarii unei dezvoltari globale rurale, de mai lunga durata,
turismul rural poate duce la cresterea functionalitatii rurale, la crearea
unor noi locuri de munca.

Lasă un comentariu