Panegiric emotional � implinir e ( IV)
MIRON MANEGA - Rebelul dogmatic
Scriitor si publicist, specializat in analiza pietei de arta din Romania, a scris si publicat peste 2.000 de articole,
studii. Peste 400 sunt dedicate exclusiv pietei de arta din Romania. Colaborator al mai multor ziare si reviste
literare ("Luceafarul�, "Amfiteatru�, "Steaua� etc.). Carti publicate: "Atlanta minut cu minut�, "Salonul
refuzatilor�, "De ce uram femeile?�.
"Biografia mea este mai spectaculoasa decat opera�, declara, mai in gluma, mai
in serios, Miron Manega in �Insemnari de sertar�. �M-am nascut ca nelumea, cu
picioarele inainte. Adica am intrat in viata asa cum te duci in moarte. O fi vreo
semnificatie, in venirea asta, a mea, pe lume, ciudata, nefireasca, cine stie?�
Miron Manega este un scriitor patriot. Aceasta dimensiune identitara i-a filtrat
toate optiunile, toate incursiunile si ratacirile prin cultura universala, toate intalnirile
memorabile cu spiritele inalte ale culturii�. Amintesc dintre acestea pe cele cu
Tudor George (Ahoe) sau Cezar Ivanescu.
In 2008, doi prieteni, Laurian Stanchescu si jurnalista Dana Andronie, i-au �furat�
poeziile, publicand �Salonul refuzatilor�, si l-au invitat la lansare fara a-i spune a cui
este cartea. �Asa ceva nu se intampla decat o data in viata, unui om dintr-o suta�.
"Este unul din rarii poeti a caror viata s-a despartit de poezia pe care o scrie.
Poetul este doar un damnat precum macii care infloresc doar pe calea ferata si sunt loviti
necontenit de goana trenurilor, iar omul seamana cu un navetist cuminte care merge pe
jos, putin aplecat, sa poata trece pe sub Luna...�(Laurian Stanchescu).
Textele din grupajul "De ce uram femeile?�, in ansamblul lor, nu sunt concluzii,
ci "teme de gandire� (Mariana Cristescu). Pavel Susara, scriitorul si criticul de arta,
spune despre aceasta carte: "El scrie o carte impotriva lui Cartarescu, dar, fara indoiala, animat subteran de un
demon polemic indaratnic si nesatios, el scrie o carte din care nu poate fi exclus cu totul dialogul incruntat si chioras cu
Cartarescu�, "o calatorie responsabila condusa inteligent si consemnata, de multe ori, memorabil, cand in singuratate,
cand in compania unor citate mai mult sau mai putin celebre�.
"Exista inca un popor roman din care nu ne e rusine sa afirmam ca facem parte� - spune Manega, in "Cine
suntem�, din platforma online "Certitudinea�. "Statutul de Tara� al sau "seamana izbitor in privinta expertizei
istorice, a diagnozei sociale a motivatiei si a reperelor de bune practici (preluate din experienta sistemelor
britanice) cu Teoria Statului Organic al lui Mihai Eminescu.
"Lira Traca (la care canta Orfeu) are virtuti de brand national�, sustine "naivul blindat� din tinerete si "rebelul
dogmatic� de acum, Miron Manega.
Alte repere remarcabile in scrisul sau: Octav Minar, Tudor Gheorghe (Targetul meu e Romania), Fictiunile lui
Marko Bela, Ion Creteanu, Banii lui Eminescu, devalizati in anii nostri, Dan Puric.
GENERALUL MIRCEA CHELARU,
cu subtitlul "Dumnezeul meu este Poporul Roman,
iar Icoana la care ma inchin este Romania�
M-am apropiat foarte greu de cartea aceasta,
pentru ca m-a coplesit personalitatea uriasa a
omului si militarului de exceptie, cel care fusese in
toate scolile urmate "sef de promotie�, cu licente
in Scoala Militara Superioara de Ofiteri � arma
Infanterie, in "Stiinta Militara�, in managementul
organizatiilor economice, specialist informatician,
cu certificate in diplomatie militara, expert in
securitate globala si europeana, in drepturile
omului, Ofiter operatii internationale ONU, Ofiter de
Stat Major NATO, expert in conducerea organizatiilor
mari si in managementul resurselor umane,
in politica de aparare si securitate nationala. Doctor
in disciplina Teoria Generala a Stiintei Militare,
titlul stiintific de doctor, diploma "Magna cum
Laudae�, cu functii de mare raspundere si importanta
� Adjutant al primului adjunct al Ministrului
Apararii Nationale si Sef al Marelui Stat Major, director
in Serviciul Roman de Informatii, Sef
(Decanul) Colegiului de Razboi, directorul Centrului
de Studii Strategice de Securitate etc. (33 de ani
de cariera militara). Dupa trecerea in rezerva s-a
dedicat Miscarii Nationale din Romania, fiind
presedintele Consiliului National al Partidului
Unitatii Nationale Romane, membru al Partidului
Conservator, cunoscator al limbilor: engleza,
franceza, germana, rusa. Multe lucrari publicate,
peste 200 de articole, comunicari stiintifice si
conferinte interne si internationale. Din lucrarile
Domniei sale evidentiez cateva jaloane: "Preemtiunea
dacica� � cu trimiteri la marii istorici ai
Antichitatii: Strabon, Pliniu cel Batran, Johannes
Magnus Gothus, Pitagora, Pindar, Vergilius Maro
etc., marturii arheologice, consemnari literare etc.
Citez: "Dreptul daco-getic este unul de preemtiune.
Este un drept universal acceptat si recunoscut.
Si acest drept nu se negociaza cu nimeni�.
"Cazul Basarabia trebuie sa devina o problema
de constiinta a umanitatii moderne� pentru ca,
spune anterior, "Cazul Basarabiei este elocvent.
1812 este un act de cotropire barbara care, prin
actiuni lente, dar indelungate, au produs
distrugerea capacitatii de regenerare a unei natii
ancestrale� sau "Cinci elemente ale unitatii si
identitatii unui neam: steagul, cantecul, portul,
limba si credinta�.
Despre volumul sau, "Romania molusca�, se
spune ca e "o carte despre care nu se va vorbi�
pentru ca "Suntem victimele unui �mutant comportamental
perfid, extravagant, bazat pe puterea
banului, pe consumul dezmatat
al clipelor de viata,
pe refuzul dainuirii si
abandonul continuitatii�.
Si asa am ajuns �in grajdul
civilizatiei moderne�, pentru
ca legislatia, credinta,
educatia, etica, armata
sunt puse in slujba convertirii
Romaniei intr-o
�taratoare nevertebrata�
[�] �Se pare ca nici Natiune
nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este
prezentat ca un panaceu universal [...] Suntem pe cale
de a deveni Noul Babilon��. Inchei, spunand: "Spirit
analitic si patriot inflacarat, generalul Mircea Chelaru
realizeaza in aceste Douasprezece Discursuri o investigatie
ampla a societatii romanesti postdecembriste,
continuand traditia unor polemici la obiect pe linia Dimitrie
Cantemir, Mihail Kogalniceanu, Mihai Eminescu, Nicolae
Iorga, Emil Cioran sau Constantin Noica, urmarind, prin
ardenta si sinceritatea mesajului, indreptarea starii de
lucru in sanul natiunii noastre� � scrie, pe coperta a IV-a
a volumului, scriitorul si politicianul basarabean Valeriu
Matei, membru de onoare al Academiei Romane.
Si toate aceste carti au iesit din mintea si mana
dumnezeiesc de valoroase ale doamnei Mariana Cristescu.
Si toate aceste carti mi-au fost incredintate mie de catre mult
distinsa autoare si organizatoare a acestei intalniri de referinta
pentru cultura mureseana si nationala. Si toate aceste carti
au aparut, in anul 2013, in prestigioasa editura NICO,
editura coordonata de distinsul nostru prieten Nicolae
Baciut, personalitate de prestigiu a literelor si culturii
targumuresene (editura la care am avut si eu bucuria de
a scoate 7 din cele 9 carti de poezie ale mele).
Cartile amintite, create in parageneza, sunt in buna
masura un aparteu, o replica pentru sine, dar si lectii
pentru cititori. Inaintea zodiei Racului, din care provine
ilustra noastra autoare, Doamna Mariana Cristescu si-a
facut siesi un splendid buchet de alese flori de talent,
eruditie, competenta, in fata carora troneaza ca o
regina de necontestat. Cinste distinsei Doamne
autoare! Vivat, crescat, floreat!
Profesor PETRE CURTICAPEAN
(Discurs sustinut in ziua de 21 iunie 2013,
in cadrul editiei a II-a a Colocviilor
"Punti de lumina�)
Floarea din Cer
Sub acest titlu, "Floarea din cer�,
o noua carte a si-a facut aparitia in
bibliotecile iubitorilor de literatura, in
care doi autori, nadaseanul poet
Gheorghe Munteanu, alaturi de Radu
Ungureanu, au purces la scrierea
filigranata a unei epopei de aducere
aminte, dedicata omului de cultura
Stefan Munteanu, nascut la 4 noiembrie
1926 - decedat in data de 9
decembrie 1990, cu veleitati in lumea
scrierii, a poeziei, a graficii, desenului,
scenografiei, nefiindu-i straina
lumea filmului, autor al revuisticii din
exil, a redactat revista "Micron 19761981�. A obtinut viza de plecare in
Grecia in anul 1969, in anul 1972
paraseste tara, luand drumul Statelor
Unite ale Americii, stabilindu-se in
orasul Michigan, apoi in Los Angeles.
Asa cum se considera, "un ratacit in
cautarea fericirii, un risipitor de fantezii literare�, nu rareori cazut in
situatii - limita, fiindu-i "raza de soare� Mioara, "Zana zanelor�, cum isi
alinta sotia, cea care intotdeauna afla calea unei solutii salvatoare ce
ducea spre "restaurarea luminii datatoare de armonie�, cu umor folosind
sintagma "N-am un leu si sunt bogat�, titlu ce trebuia dat unui volum de
poezie cuprinzand un grupaj de poeme. Din pacate, cartea a ramas
nepublicata. A publicat cartile: Zapezile violete, Povestiri intr-un
milimetru, Casuta postala, Liceul Militar, Un nor cu nume de provincie,
Vacanta de seara, Cerul in buzunar, avand editate cateva albume cu
desene. A colaborat cu diferite reviste din tara si din exil. Potrivit
scriitorului Gherasim Rusu Togan, poetul Stefan Munteanu era "mai
putin asimilat de catre generatiile tinere si aproape uitat de catre
contemporanii sai, ale caror randuri sunt simtitor rarite�. Ca date
biografice, poetul Stefan Munteanu, dupa mama, isi trage obarsia din
stirpea elena, bunicii fiind originari din insula Andros, dupa tata avea
origine olteneasca. A urmat Colegiul Militar "Nicolae Filipescu�, apoi
Institutul "I. L Caragiale�, de Arta Teatrala si Cinematografica,
specialitatea desen animat. In tara si-a tinut in secret radacinile, nu a
fortat niciodata vreo usa, plecarea spre alte meleaguri a resimtit-o din
plin, descriind acel gand trist al singuratatii: "Nu foamea imi ingana
pasii pe strazile dusmanoase; nu vreo durere a carcasei noastre harazita
sa dureze putin; nimic altceva decat o frica fara obiect, ci teama de
uscaciunea sufletului, gandul ca va trebui sa raman aici naufragiat pe
un tarm bogat, dar lipsit de caldura culorilor� in care "apasarea cerului
parea de sticla opaca unde niciun zambet nu putea sterge senzatia de
pustiu� (�) "Poate de aceea simteam frigul soarelui fierbinte�.
Pamantul natal, in scrierile sale, este taramul de neinlocuit, nu odata
strabatandu-l cu pasul mintii, peste paduri, locuri ce se intindeau de la
Caracal, Brasov, Sighisoara, Jacul Romanesc, tinuturile dintre cele doua
Tarnave, din care el insusi s-a considerat "un dezradacinat�. Un pamant
pe care niciodata nu l-a putut da uitarii. Toate aceste inscrisuri, ce au
stat la baza facerii cartii, au fost trimise, din America, de sotia poetului,
punand in acel plic de aducere aminte cateva panze in care predilectul
laitmotiv a ramas Sighisoara, in toata frumusetea ei stilizata, a diferitelor
forme si chipuri diverse, de o semetie si puritate aparte. Stabilit in America,
Stefan Munteanu face o radiografie acida la adresa Casei Scanteii:
"Acel mamut de marmura, trista biserica ideologica, inchisoare de
ganduri, Babilon infectat cu marxism � leninism lichelism, imitand pe
marele Boss (turnat in bronz, cu chelie si privire vicleana) ce trona
peste hoarda imbatata cu vorbe si votka intr-o cloaca de sentimente
putrezite, un bordel patronat de stampile oculte�!�. Imaginandu-si
rasarind, "pentru fiecare zambet semanat in lume, cate un fir de iarba
in cer, sub pasii amintirilor ce vor veni!� . In poemul "Tara pierduta�,
descrierea plastica intr-un film cu secvente repetabile are acel dor
nestins, explicat pana la suprasaturatie: "Si nu visam/dar parca in jurul
nostru/ mereu se schimba ecrane de film/si repetam dupa un scenariu /
(ceva neclar) /despre fuga din Tara ucisa!�. Cu deosebita sensibilitate,
Felicia, nora poetului, il defineste "un om insetat de apa cerului, un om
care a cunoscut deopotriva soarele si luna, lumina si intunericul,
muntele si abisul, un om care si-a iubit tara si s-a stins de dorul ei. A
dus-o ascuns in buzunarele sufletului si a plans-o cu lacrimi de
cerneala� Un om care nu obisnuia sa mearga la biserica, dar care a
suferit pentru fiecare caramida smulsa din trupul bisericilor daramate
de comunism, pentru fiecare aripa de inger strivita in sufletul tinerilor�.
Cartea celor doi autori se vrea un omagiu adus poetului-pictor cu veleitati
artistice nebanuite, Stefan Munteanu, dupa "marea plecare�. Un aport
covarsitor la constructia ei il are Mioara, sotia poetului, cea care nu
pregeta a arata lumii "duhul si mainile lui�, scotand la lumina "ars
poetica� innobilata, in care spiritul revelator da artistului acel impuls si
concept de libertate deplina: "Abia adiau usile din aer/lasand-o sa
treaca in mersul ei pe clavecin/risipind amprente pe o foaie, ondulata
de liniste ("Poetii beau din apa cerului�). In "Demnitatea resemnarii�,
Daniela D. Anton Valchev scrie la adresa poetului Stefan Munteanu:
"Lipsa de pretiozitati desuete confera demnitate resemnarii, fara sa
saraceasca emotia�, fara ostentatii sau stangacii intelectuale�.
Poetul imaginandu-si o ora de tihna in care se vede "adastand la
ceasca de cafea, la ceas de tihna, sa depanam amintiri si sa retraim
viata in tovarasia florilor�, avand acel crez de nestramutata traire
intensa, totdeauna in armonie cu vocea interioara: "Am scris asa cum
un taran sapa/O femeie naste/un batran se roaga/am scris dupa cum
altii respira,/pana cand am pierdut oxigenul din penita/Atunci a trebuit
sa plec dupa oxigen, pe alta lume� ("Biografie�).
VASILE V. LUCA
