- 140 de ani de la trecerea sa in vesnicie
Trebuie sa evidentiem acum aportul lui Saguna
la infiintarea "Asociatiei transilvane pentru
cultura si literatura poporului roman� (Astra). La
10 mai 1860, el inainta guvernatorului Transilvaniei
un memoriu semnat de 171 de fruntasi ai romanilor,
cerand aprobarea pentru convocarea unei adunari
consultative. Cerandu-i-se un proiect de statute,
le-a si intocmit pe baza altor trei, lucrate de Gh.
Baritiu, Timotei Cipariu si Ioan Puscariu. Adunarea
consultativa s-a tinut in cladirea Institutului teologic
din Sibiu, la 9/21 martie 1861, sub conducerea lui
Saguna, discutand si aproband statutele. In
cuvantarea de deschidere, mitropolitul Andrei
facea, si aceasta marturisire: "din parte-mi ma oblig,
ca voi sprijini scopul Asociatiunii noastre, incat va
sta in puterile mele, caci aci voi fi norocos a auzi
sunetele cele dulci ale limbii mele materne, care la
straini nu s-a invrednicit de atentiune, insa acelea
cu atat mai scumpe sunt inimii mele�. Dupa
aprobarea statutelor de catre autoritatile de stat,
Saguna a convocat pentru ziua de 23 octombrie/4
noiembrie 1861, la Sibiu, pe toti intelectualii romani,
care doreau sa faca parte din Asociatiune. Cu
ocazia acestei prime adunari, Saguna a fost ales
presedinte, Timotei Cipariu vicepresedinte si George
Baritiu secretar, pentru o perioada de trei ani. In
calitatea sa de presedinte, a participat la sedintele
comitetului si a condus trei adunari generale: la
Sibiu (1861), Brasov (1862) si Alba Iulia (1866). Alte
trei adunari generale au fost conduse de Timotei
Cipariu, in numele lui Saguna, care, absorbit de
nenumaratele sale lupte pe plan bisericesc, scolar
si politic, n-a putut participa. Cea mai insemnata
dintre adunarile conduse de Saguna a fost cea din
Brasov, cand s-a deschis si o expozitie cu produse
ale industriei romanesti. Acum s-au purtat interesante
discutii in chestiunea ortografiei si s-au
citit dizertatii de catre George Baritiu, Gavriil
Munteanu, Timotei Cipariu si Ioan Puscariu si s-au
premiat poeziile lui Andrei Muresanu. Din fondul
Asociatiunii, Saguna a impartit numeroase ajutoare
studentilor, elevilor si meseriasilor saraci.
Asociatiunea si-a continuat cu rodnicie activitatea
si dupa ce conducerea ei a trecut in alte maini.
O alta latura a multiplei sale activitati, care merita
sa ne retina atentia, este cea politica-nationala.
Indata dupa sosirea de la hirotonia intru arhiereu, a
participat la marea adunare nationala de pe Campia
Libertatii de la Blaj din 3/15 mai 1848. Adunarea,
dupa ce a formulat un frumos program national, care
accentua libertatea si independenta nationala a
poporului roman, l-a ales pe Saguna in fruntea unei
deputatiuni de 30 de membrii, care sa prezinte Curtii
din Viena hotararile si dorintele natiunii romane. In
1849 a plecat din nou in Moravia, unde a fost
primit in audienta de imparatul Francisc Iosif,
infatisandu-i doleantele natiunii romane. La 25
februarie 1849 a prezentat imparatului, impreuna
cu deputatii romani, un important memoriu, prin
care se cerea unirea tuturor romanilor din statele
austriece intr-o singura natiune independenta, cu
administratie nationala si autonoma, cu un sef
politic si unul bisericesc, cu un senat romanesc
si cu folosirea limbii nationale in toate afacerile
privitoare la romani.
In perioada absolutismului (1850-1860) activitatea
politica a lui Saguna a fost restransa. In 1861 a
condus � impreuna cu mitropolitul unit Sulutiu �
lucrarile conferintei nationale-politice a romanilor,
la Sibiu, apoi a luat parte la conferinta mixta de la
Alba Iulia, unde s-au intrunit romani, unguri si sasi,
spre a se sfatui asupra treburilor politice ale
Transilvaniei. Aici a aratat ca dorinta cea mai
fierbinte a romanilor este sa ajunga "la acea stare
de libertate si luminare, la care celelalte natiuni au
fost ajuns mai de inainte�, sa li se asigure egala
indreptatire cu privire la nationalitate si religie,
precum si folosirea limbii romane. In 1863 a prezidat �
tot impreuna cu Sulutiu � lucrarile Congresului
national al romanilor intruniti la Sibiu. In Dieta Transilvaniei,
intrunita la Sibiu in iulie 1863, formata din
reprezentanti ai romanilor, ungurilor si sasilor,
Saguna a intrat ca deputat al cercului Saliste.
Se cade sa amintim aici si calda iubire pe care
mitropolitul Andrei a aratat-o in toate imprejurarile
fata de credinciosii sai. Cateva spicuiri din
pastoralele sale ne vor arata pe deplin marea
dragoste pe care Saguna o nutrea fata de fiii sai
sufletesti. Chiar prin pastorala din 12 februarie 1848
prin care isi anunta numirea ca episcop, fagaduia
"sa fiu tatal clerului si al poporului nostru. Tata zic
sa fiu, tata si inca odata zic: tata sa fiu in intelesul
cel mai adevarat�. Oricat ar fi fost de departe de
resedinta sa, el informa mereu pe pastoritii sai de
toate demersurile pe care le facea in interesul natiunii
romane. In noiembrie 1848, trimitea poporului
o circulara-apel cu indemnul de a ajuta pe romanii
ale caror case si bunuri au suferit in cursul revolutiei
si erau amenintati sa piara de foame. Iar in pastorala
din decembrie 1848, trimisa din Austria scria: "imi
este prea bine cunoscuta, iubitilor, intristarea
voastra, pentru ca aceea e si a mea; stiu mahnirea
voastra, pentru ca aceea e si a mea; stiu necazurile
voastre, caci acelea sunt si ale mele; stiu pagubele
voastre, caci acelea sunt si ale mele; cunosc
pricina paraielor voastre de lacrimi, caci pentru
aceea curg si ale mele; le stiu toate acestea.
Laolalta ne vaieram, laolalta unul pe altul sa ne si
mangaiem, incredintandu-ne ca nu ne va lasa
Dumnezeu�.
(Va urma)
