(1 Regi/3 Regi 17,1-24)
Ahab, regele anticului regat
evreiesc Israel, casatorit cu
Izabela, impune in regat cultul
idolilor. Dumnezeu insa le trimite
un avertisment, prin Ilie, profetul
din Tisbe, care le spune: "Viu este
Domnul, Dumnezeul lui Israel, in
fata caruia stau: nu va fi, in anii
acestia, nici roua, nici ploaie,
decat la cuvantul meu.�
Iar apoi a fost cuvantul Domnului
catre Ilie, zicand: "Pleaca
de aici si ia-o catre Rasarit si
ascunde-te langa paraul Kerit,
care este de cealalta parte a
Iordanului. Vei bea din parau, si
le-am poruncit corbilor sa te
hraneasca acolo.�
Ilie a plecat si a facut dupa
cuvantul Domnului. S-a dus si s-a
asezat langa paraul Kerit, care este
de cealalta parte a Iordanului. Iar
corbii, ii aduceau paine si carne
dimineata, paine si carne seara;
si el bea apa din parau.
Dupa o vreme, a secat paraul,
caci nu cazuse ploaie in tara.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre el zicand: "Scoala-te si
du-te la Sarepta, care tine de
Sidon, si stai acolo. Iata, am
poruncit unei vaduve de acolo
sa te hraneasca!�
El s-a sculat si s-a dus la Sarepta.
Cand a ajuns la poarta cetatii, iata,
era acolo o vaduva care strangea
lemne. El a strigat-o si i-a zis: "Adu-mi,
te rog, putina apa intr-un vas, ca
sa beau!� Ea a pornit sa-i aduca,
dar el i-a strigat zicand: "Adu-mi, te rog,
si o bucata de paine in mana ta!�
Ea a zis: "Viu este Domnul, Dumnezeul
tau: nu am nimic copt, ci doar o mana
de faina in oala si putin untdelemn
in ulcior; si, iata, am strans vreo doua
lemne si ma duc sa gatesc pentru
mine si pentru fiul meu, ca sa
mancam si apoi sa murim.�
Insa Ilie i-a zis: "Nu te teme: mergi
si fa cum ai spus, dar mai intai fa-mi
de acolo o turta mica si adu-mi-o,
iar pentru tine si pentru fiul tau o vei
face mai apoi. Caci astfel graieste
Domnul, Dumnezeul lui Israel: �Faina
din oala nu se va imputina si untdelemnul
din ulcior nu va scadea pana
in ziua cand va da Domnul ploaie pe
fata pamantului.��
Ea s-a dus si a facut dupa cuvantul
lui Ilie, si au mancat el si ea si
familia ei multe zile. Faina din oala
nu s-a imputinat si untdelemnul din
ulcior nu a scazut, dupa cuvantul
Domnului pe care il rostise prin Ilie.
Dupa aceste intamplari, fiul
stapanei casei s-a imbolnavit, si
boala i s-a inrautatit atat de mult,
incat a ramas fara suflare. Femeia
i-a spus lui Ilie: "Ce ai cu mine,
omul lui Dumnezeu? Ai venit la
mine spre amintirea pacatelor mele
si spre moartea fiului meu!�
El i-a spus: "Da-mi-l pe fiul tau!�
L-a luat de la sanul ei, l-a urcat in
camera de sus, in care locuia el,
si l-a culcat pe patul sau. Apoi a
strigat catre Domnul, zicand:
"Doamne, Dumnezeul meu, chiar
asupra vaduvei la care m-am
aciuat ai adus rele, omorandu-i
fiul?� Si s-a intins peste copil de
trei ori si a strigat catre Domnul
zicand: "Doamne, Dumnezeul
meu, te rog, adu inapoi suflarea
acestui copil intr-insul!�
Domnul a dat ascultare glasului
lui Ilie, si suflarea copilului s-a
intors iarasi intr-insul si el a
inviat. Ilie a luat copilul si l-a
coborat din camera de sus in casa
si l-a dat mamei lui. Si a zis Ilie:
"Vezi, fiul tau traieste.� Femeia a
zis catre Ilie: "Acum stiu ca tu esti
omul lui Dumnezeu, iar cuvantul
Domnului din gura ta este adevar.�
Parintele
GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures
