"Pe pamant avem de toate/Si mai bune, si mai
rele/Bune, rele/Si-nchisori si libertate/Si-a putea
si nu se poate/Si ruina, si cetate/
Genii mari si frunti tembele/Vant
ce sta si vant ce bate/Si martiri,
dar si lichele/Nedreptate si
dreptate/Si-a putea si nu se
poate/ Si noroi si stele�!
Traim cu totii, mai buni, mai
putin buni, intr-o lume nebuna,
nebuna, nebuna...! Lumea de azi
pare un urias esichier cu "piese�
vii, cu multi (oameni) nebuni
care-i tin in sah etern pe alti oameni (buni)! Sah om!
Las deoparte toate nebuniile care se-ntampla pe
planeta, si focalizez pe una care se-ntampla la noi,
acum, si care pare a fi o mutare programata, de...sah
asistat. O mutare cu bataie scurta, medie si lunga,
sa zic asa. O mutare ale carei rezultate catastrofale
se pot "citi� pe loc, "in timp real�, in listele de la
afisierele liceelor, dar si o mutare ale carei efecte
cu bataie lunga le intuim, dar nu putem cuantifica
material si mai ales spiritual, amploarea, gravitatea
dezastrului, catastrofei...!
Responsabilitatile dezastrului vazut (azi) si
prevazut (maine) sunt multiple, ar trebui sa fie
asumate, de la familie (incredibila atitudinea acelei
mame care se lauda ca a dat mita sa cumpere
recunoasterea inteligentei odraslei!), la scoala,
pana la forurile legislativ-executive abilitate cu
soarta invatamantului romanesc pe termen scurt,
mediu si lung.
Ar fi multe de spus, pe langa cate s-au spus, si ar
fi si mai multe de facut...
Cate mari personalitati ale acestei tari nu se mai
regasesc azi pe "lista admisilor� in manualele
scolare? Despre ce se mai invata azi in scolile
Romaniei capitaliste, democrate, libere? Cata
utilitate, aplicabilitate in viata sociala, economica,
stiintifica, culturala, spirituala, mai are invatatura
buna, intr-o lume nebuna, "fara sens moral� si
batjocoritoare a valorilor?
Mai demult, cand invatamantul romanesc inca nu
se afundase pana la gat in miscatoarele nisipuri ale
asa ziselor reforme, senatorul Adrian Paunescu a
avut o initiativa legislativa in Senatul Romaniei, pentru
introducerea sahului in scoli, ca disciplina scolara.
Sigur, sahul in scoli nu ar fi rezolvat problemele
complexe ale invatamantului romanesc, dar el putea
reprezenta pentru un numar mai mare sau mai mic
de elevi practicanti o arma in plus de aparare
impotriva relelor epocii. Sahul stimuleaza creativitatea,
spiritul analitic, activeaza, ordoneaza
gandirea. Toate aceste acumulari, castiguri, sunt
folositoare in viata, deopotriva copiilor cu aptitudini
sahistice reale, cu talent confirmat, care pot face
performanta in sah, dar si celor care raman amatori
intr-ale sahului, dar performeaza in stiinta, cercetare,
arte, cultura.
Gandind la toate acestea, si pentru ca peste
cateva zile va fi aniversarea 70 a lui AP, mi-am amintit
de o intamplare petrecuta in comuna sibiana Bazna,
altadata, renumita statiune balneo, azi, ramanand
cu mandria de gazda a unui concurs international
de sah si cu faima ca sta, practic, pe o "perna� de
gaz metan!
Iata un fragment din articolul "Sahul inseamna
libertatea in rigoare�� aparut in "Flacara lui Adrian
Paunescu� la inceputul lui iunie 2008, in urma unei
intalniri a lui AP in statiunea Bazna, cu Dumitru
Farcas, Boris Spasski, Elisabeta Polihroniade, Mihai
Suba. AP era invitat de onoare la Hotelul Expro, unde
avea loc competitia internationala de sah "Turneul
regilor�- editia a II-a.
"Doamne, daca as avea o putere, as da lumea,
macar pentru un timp scurt - cat o partida maraton
dintre AP si MS (Mihai Suba) - pe mana ilustrilor
reprezentanti ai spiritului si inteligentei romanesti!
Cultura si inteligenta sunt armele si solutiile cu
care se poate lupta cu adevarat pentru pace ! Lupta,
competitia pasnica pentru triumful valorii,
progresului umanitatii, o lupta fara invinsi, doar cu
invingatori! Am convingerea ca daca n-ar fi fost
prioritate plecarea lui AP la Bucuresti, unde va
trebui sa definitiveze munca pentru aparitia
numarului de fata, cu siguranta, domnia sa ar fi
acum, la ora 15, cand scriu (holograf) aceste randuri,
tot pe terasa de la Bazna, impreuna cu dl Mihai
Suba, fascinat de vreo noua varianta, cautand
solutii, mutari surprinzatoare, indemnat de dl Suba
sa gaseasca urmatoarele doua mutari�cheie pentru
un mat implacabil!
Dar masina este pornita, momentul plecarii lui AP
spre Bucuresti este aproape. Apuc sa-i spun in
sarace cuvinte ca sunt din acest moment fascinat
de sah, de perspectiva noua si totusi veche a vietii
privite prin ochi de sahist, de lumea sahului, de
intelepciunea unui�simplu?! joc.
Da, Ioane, imi spune AP, asta e esenta sahului, a
vietii, forta, puterea, intelepciunea castigatorului
de a nu-si elimina definitiv adversarul, daruindu-i,
astfel, libertatea, posibilitatea reluarii luptei,
competitiei, de la prima mutare.
Inchei cu cuvintele de inceput ale acestor
randuri, chiar din titlu, intelepciunea lui AP: SAHUL
INSEAMNA LIBERTATEA IN RIGOARE!
Mi-a revenit in minte o alta intamplare petrecuta
tot la Bazna, la Editia I a "Turneului�.
Era sfarsitul lui iunie 2007. Chiar de la prima editie,
mica asezare sibiana devenise un loc cat se poate
de cosmopolit! Au onorat cu prezenta si cu participarea
la competitie, mari personalitati din lumea
sahului! Iata ca printre atatia campioni mondiali, regi
si regine, aristocrati ai sahului, este invitat de onoare un
"rege al poeziei�, insotit de printesa, iubita lui fiica Ana
Maria! Nu stiam ca se afla la doi pasi (cca 50 km) de
Targu-Mures. Suna telefonul. M-am bucurat: e Boss!
Salut, Ioane! Va salut, domnule Paunescu! Ce faci,
ma baiete? Ce sa fac, ma bucur sa va aud! Pai, poti
sa ma si vezi!; uite, eu sunt la Bazna, daca vrei, hai
incoace! Mai incape vorba? Intr-o ora sunt acolo!
Dupa pranz, AP si Ana Maria s-au retras in camere
pentru o ora-doua, asa ca eu, ca sa nu ard... gazul
metan degeaba, l-am abordat pe agentul sef Viorel
Stan, seful de post al comunei (5.000 de locuitori), un
politist atipic. Daca nu-l dadeau de gol uniforma,
"cascheta�, as fi fost convins ca am in fata, ca interlocutor,
un istoric pasionat. Nu era baznean, dar
cunostea de-a fir a par istoria locului!
Am pornit cu masina spre monumentele istorice
din Bazna si Boian. Am primit explicatii despre
biserica Evanghelica din Bazna (atunci, in 2007, mai
era frecventata de 9 credinciosi sasi), apoi am mers
la biserica saseasca din Boian. Aici, dl Viorel este
completat de dl Weber (era trecut bine de 80 de ani),
cel care se ingrijea de lacas, unde nu se mai faceau
slujbe demult, din lipsa de enoriasi, plecati in
Germania. Aflu de la dl Stan ca ridicarea acestei
biserici fortificate a inceput in 1402 si s-a definitivat
in 1506. Biserica cu zid de aparare, cu turnuri
crenelate, ii fusese daruita lui Stefan cel Mare, de
Matei Corvin.
Sa stiti ca aici la noi s-au intalnit Stefan cel Mare
cu Matei Corvin, cu Avram Iancu si cu Mihai Viteazul,
imi spune domnul Weber. Daca afirmatia ar fi fost
facuta de vreun bacalaureat al vremurilor noastre,
nu m-as fi mirat, dar afirmatia venea de la un "om
batran cu parul alb�. Spusele batranului sas,
deloc acoperite de precizie cronologic-istorica in
ce-i privea pe Mihai Viteazul si Avram Iancu, aveau
o doza uriasa de adevar de dincolo de timp si
spatiu! Am crezut nu cu mintea, ci cu sufletul,
vorbele batranului!
M-am intors la hotel. Ma intalnesc cu AP. Ii
povestesc despre cate am vazut, despre dl Weber si
despre spusele lui, cum ca Stefan cel Mare s-a intalnit
aici cu Mihai Viteazul si cu Avram Iancu, si ca eu,
unul, intr-un fel, l-am crezut. Atunci, AP a spus: Cand
era mica, Ana m-a intrebat odata: Tata, tu l-ai
cunoscut pe Eminescu?... Da, ma baiete, copiii si
batranii cu adevarat patrioti nu fac departajarea
temporala a istoriei. Marile spirite sunt, se intalnesc
dincolo de timpul pamantean...!
Peste cateva zile va fi aniversarea a 70 de ani a lui
AP. Dintre acestia, 67 i-a petrecut pe pamant, printre
noi, bucurosii, privilegiatii de a-i fi fost contemporani!
Sa lasam tristetea din cuvinte (cea din suflete nu
avem cum s-o alungam), macar la aniversare, sa ne
bucuram ca i-am fost contemporani! Sa ne bucuram
ca s-a (re)intalnit in eternitate cu contemporanul sau
Eminescu. Sa ne bucuram ca i-am fost contemporani,
sa ne bucuram ca e contemporan cu Eminescu!
Sa ne bucuram ca ne-a lasat cartile! Citindu-le,
vom simti vibratia vie a trairilor lui! Sa ne bucuram ca
ne-a lasat spre amintire si spre alinare a dorului de el
faptele si cartile sale!
