Marturie despre Adrian Paunescu

Distribuie pe:

Poate dorul de Adrian Paunescu mi-a dat impulsul de a parcurge din
nou pagina cu pagina Cartea Cartilor de Poezie, acum in preajma celei
de-a 70-a aniversari a zilei sale de nastere. Mi-e de mare folos acest
demers, mai intai, fiindca prin intermediul poeziilor sale l-am simtit viu,
vorbindu-mi direct, apoi, fiindca am patruns mai adanc in gandirea sa
religioasa. A scris peste 75 de poezii cu continut religios sau din care
reiese credinta sa in Dumnezeu. Dintre acestea, unele sunt rugaciuni,
altele sunt expuneri ale credintei sale in Dumnezeu, in Iisus Hristos ca
Dumnezeu si om, in Maica Domnului, in Nasterea si Invierea lui Hristos,
precum si patrunderi in semnificatia acestor fapte istorice ale lui
Dumnezeu pentru viata omului.
Poetul I se adreseaza lui Dumnezeu percepandu-L ca persoana
apropiata, cerandu-I, laudandu-L si multumindu-I. Toate poeziile sale
cu caracter religios dau marturie despre credinta sa ortodoxa, al carei
elogiu il face mai ales atunci cand fundamenteaza pe ea dragostea
de neam, istoria acestuia, dar si existenta comorilor spirituale
(biserici, manastiri, arta bisericeasca). Potrivit marelui Poet, "Credinta
creste prin puterea artei, / iar Arta izvoraste din Credinta�. Frumos si
adevarat exprima si crezul sau ca bisericile in constructie "il au pe
Hristos ca zidar�.
Adrian Paunescu isi marturiseste legatura profunda � pana la
identificare � cu neamul si stramosii sai prin credinta, fiindca zice: "Noi
nu putem sa devenim mormoni / sau altceva, conform unei retete, / noi
suntem ortodocsi definitiv, / oricat ar vrea cu droguri sa ne-mbete... / Ca
nu ne poate nimeni mitui / s-o parasim pe mama in etate, / din tragicul
motiv ca, pe pamant, / exista alte mame mai bogate�.
Numai un om cu asemenea convingeri solide detine temeiurile sau
motivatiile necesare care sa-l poarte dincolo de idei, sa-si confirme
crezurile, prin actiuni concrete. Asa se explica implicarea directa a lui
Adrian Paunescu in sprijinirea unor locasuri de cult vechi si noi. Nu le
pot detalia in acest spatiu pe toate, dar dau marturie despre tenacitatea,
iubirea, zbaterile, implicarea cu toata fiinta sa, dovedite timp de 10 ani
pe "frontul� ridicarii Catedralei "Invierea Domnului� din Tg.-Mures. De
felul cum se raporta la biserica noastra a dat el insusi marturie, spunand:
"Cu grija umblati fiecare, / Cand ochii deschisi ne raman, / Aici, in aceste
altare, / Se roaga poporul roman�.
Desigur, acum, la a 70-a aniversare, daca ar mai fi fost fizic printre noi
ne-am fi aratat intr-un fel mai personal recunostinta, dar si asa este un
prilej potrivit pentru a-i multumi lui Dumnezeu pentru anii de viata pe
care i-a daruit unui pamantean, pentru talantii cu care l-a inzestrat spre
inaltarea neamului romanesc si pentru ca ne-a invrednicit sa fim
contemporani cu Poetul, sa traim in preajma lui si pentru ca i-a indreptat
pasii spre Tg.-Mures.

Odihneste-l, Doamne, in pace, pe Poetul � ctitor

12.07.2013

Lasă un comentariu