Ii intalnim pretutindeni, pe strada, gari si autogari,
in magazine, parcuri, pizzerii si cafenele. Sunt mereu
printre noi si multi traiesc fara nicio speranta. Merg
la tomberoane. In saracie sunt nascuti si in saracie
stiu sa traiasca, multi se ocupa de droguri si
prostitutie. Stirile sunt pline de crime, violuri si talharii,
recurg la cersetorie si imprumuta hrana de la vecini.
Multi supravietuiesc din asistenta sociala, furturile
de subzistenta, ajutorul pentru copii si din ce o mai
da Dumnezeu.
Cel mai mare nivel al somajului este inregistrat
printre romi, multi nu au lucrat niciodata. Respectarea
"drepturilor omului� pentru romi inseamna a gasi un
loc de munca. Putine familii au un pat separat pentru
fiecare membru al familiei, apa la robinet, despre carti
nu mai vorbim, nu dispun de ele, multi nu stiu sa scrie
si sa citeasca. Toate statisticile Uniunii Europene
arata ca numai 40 % dintre copiii de etnie roma
reusesc sa termine ciclul primar.
Romii raman categoria cea mai defavorizata din
Europa. Cercetatorii care se apleaca asupra acestei
probleme avertizeaza ca ura majoritatii, cauzata de
josnicia acestei categorii, manifestata prin agresiuni
sau prin izolarea comunitatii romilor impiedica
integrarea acestora in societate. Saracia romilor este
pusa intr-un cerc vicios chiar pe seama caracteristicilor
culturale ale etniei "SUNT CONSIDERATI
SARACI PENTRU CA NU MUNCESC�.
O buna parte dintre romi lucreaza la serviciile de
salubritate, cei mai stilati au devenit proxeneti, multi
dintre ei isi trimit copiii la furat, pentru a scapa de
agentii de paza. Ceilalti mai dau o tura pe-afara, se
intorc, fac o pauza, raman definitiv sau pleaca din
nou. Alte treburi nu au. E tare greu pe-afara fara
scoala, dificultati de adaptare la mediul civilizat.
Comportamentul lor precar enerveaza peste tot, in
Germania, Franta, Anglia, Italia, Spania si aiurea si
apoi dorul de casa si gasca de prieteni ii fac sa fie
emigranti permanenti. Acolo isi deschid memoria si
vad cat se castiga de greu. Acuzati de furtisaguri
marunte, replica lor e ca si romanii fura in tara si
pe-afara, dau lovituri mari, tepe si inselaciuni. Si
atunci te intrebi: "Cine-i om si cine-i tigan?!�
Cu putini ani in urma prin intermediul consilierului
local cu problemele romilor PAL KOLOMAN, Primaria
din Tarnaveni a investit in reparatii si igienizarea
blocului "Fantoma�, asa-zisul bloc afumat de pe strada
Dezrobirii, locuit in majoritate de romi. Multi bani, dar
ce folos!, cand costul utilitatilor este sub limita
suportabilitatii si va fi din ce in ce mai greu, cand
sistemul de taxe si impozite sufoca sistemul, cand statul
roman nu da nicio sansa economiei sa traiasca, nu sa
prospere. Astazi nu-mi vine sa cred cum arata aceste
locuinte, toate vraiste cu grupuri sociale insalubre,
curtea si imprejurimile ca in Vestul Salbatic.
Totusi autoritatile locale, Primaria, nu au ignorat
problematica si situatia romilor din municipiu, prin
proiecte cu finantare europeana, ajutoare sociale,
starea sociala a etniei prin mediatori sanitari si scolari,
avand desemnat un consilier pe problemele romilor, un
altul, angajat al Primariei cu aceleasi probleme, fiind
cei care ar trebui sa faca medierea intre comunitatea tiganilor
si autoritatea locala, sa faca mai mult pentru educatia
acestora, lucruri care nu se prea intampla, romii fiind
complet nemultumiti de activitatea celor doi, platiti din
bugetul local, din taxele si impozitele cetatenilor.
Se stie prea bine ca folosirea denominarii "rom�
provoaca discutii aprinse fata de termenul "tigan� in
loc de "rom� ca urmare a asemanarii fonetice dintre
"rom� si Romania si pericolul pe care asocierea cu
romii l-ar putea exercita si il exercita asupra imaginii
tarii, denumirea de tigan fiind una reala, departe de
apelativele "CIOARA� si "CIOROI� evident apelative
rasiste. Recunoasterea si intoarcerea la apartenenta
etnica, redau respectul de sine al etnicului tigan.
Ma intreb, oare cum si cand va putea statul roman
sa rezolve problemele atator oameni care nu se pot
descurca singuri, ce le oferim, cum ii educam si ce
sansa le dam sa se poata descurca prin munca lor,
care sa le ofere recompensa unui trai pentru ceea ce
fac si nu pentru ce trebuie, sau ar trebui sa faca altii
pentru ei. Pe de alta parte, va inlocui aceasta etnie,
din ce in ce mai numeroasa, ingrijorator de numeroasa,
odata cu timpul, UDMR?!, cu pretentii absurde
la separatism, la asa zisul tinut tiganesc si de ce nu
tara tiganilor!.. (...)
,
Tarnaveni
